Public mai jos interviul generos acordat de Bogdan Rakolcza, initiatorul activitatilor de capoeira la Cluj.
TPRB: Ai infiintat primele workshop-uri de Capoeira la Cluj. De cand ai aceasta pasiune pentru capoeira, cum s-a produs intalnirea intre tine si aceasta arta si cu cine te-ai pregatit?
BR: Am inceput cu capoeira cam in mai sau iunie acum doi ani si jumate in Escola Cultural Brasil in Nürnberg, Germania, sub (pe vremea aia) contramestre Pigmeu. Un coleg de-al meu de la facultatea de Comunicari Vizuale m-a dus acolo. Auzisem de capoeira, si stiam ca sunt foarte inapt pentru asta. Imi lipseau forta, flexibilitatea si echilibrul. Dar ma gandeam ca nu se poate ca la atunci 22 de ani mi-e inca frica sa fac roata tiganului, de aceea m-am decis sa incerc. Si ma tenta initial foarte mult faptul ca capoeira include si muzica, care e de altfel o alta mare pasiune de-a mea. Dupa primele antrenamente eram cu o febra musculara de proportii, dar ma simteam mult mai bine, mai echilibrat si mai linistit, mai ales psihic. Si am continuat. Cel mai mare impact l-a avut insa un workshop in Germania cu Mestre Acordeon, organizat de Mestre Pigmeu, cand implinisem cam o jumatate de an de capoeira. Pana la acel workshop vedeam capoeira ca si sport de practicat langa altele. Intalnirea cu Mestre Acordeon a avut un impact enorm asupra mea. Mi-e greu sa explic ce simteam exact, dar in prinicipiu ma gandeam ca si eu as vrea sa ajung la 67 de ani cu un asemenea optimism si asa in acord cu mine insumi, cum il vedeam pe dansul. Si mi-am dat seama ca capoeira mult pe langa a fi doar un sport, e un fel de-a privi viata, e expresie artistica, o cale a fiecaruia de-a se gasi pe sine in toata complexitatea. E a redescoperi jocul si comunicarea, de a-ti gasi si constientiza atat slabiciunile cat si atuurile.
TPRB: Care au fost si sunt activitatile acestor workshop-uri de la infiintarea lor? Care sunt si proiectele pentru viitor?
BR: Pana acum workshop-urile au fost ocazia pentru cei curiosi sa faca cativa primi pasi in lumea capoeirei, miscare, muzica, jogo de capoeira. O ocazie sa simta energia care sta in spatele acestei arte. In plus la unul dintre workshop-uri, participantii au avut ocazia sa-si construiasca ei insisi un berimbau, instrumentul care conduce tot timpul un cerc de capoeira. In principiu am constituit workshop-urile ca si niste antrenamente mult mai extinse.
TPRB: Capoeira este o arta singulara, de origine africana dar desavarsita pe teritoriul brazilian. Este posibil insa sa identifici vreun element comun intre capoeira si vreun dans din folclor romanesc?
BR: Spre rusinea mea trebuie sa recunosc ca nu stiu prea multe despre dansurile folclorice romanesti de pe vremuri, deoarece am crescut in Cluj. Iar ceea ce se dadea la televizor drept folclor in copilaria mea era foarte falsificat in spiritul comunist. Cel mult as putea sa zic ca si hora romaneasca si capoeira se desfasoara in forma de cerc, dar cam la asta se rezuma. Oricum cred ca e greu sa compari capoeira cu un dans, oricare ar fi, deoarece e mult mai mult decat un dans.
TPRB: Ce pot face cei care sunt interesati de capoeira dar nu sunt aproape de Cluj? Organizezi eventual workshop-uri de capoeira in alte orase din Romania? Colaborezi si cu alti instructori?
BR: Exista in moment trei alte grupuri de capoeira in Romania, care sunt conduse de profesuri/instructori romani, Altoastral in Resita si in Satu Mare, si Capoeira K-Noi in Iasi. Interesant ca in Bucuresti nu exista nimic pana acum. Planurile noastre inca nu merg pana la workshop-uri in alte orase. Avem in aceste momente destule pe cap cu scoala de capoeira care trebuie s-o punem in picioare la Cluj.
TPRB: Ai planuri de a calatori in Brazilia? Cum iti inchipui tara care a generat arta pe care o practici?
BR: Oh da. Neaparat. Sper sa ma duca insusi proiectul de diploma in iarna viitoare pentru cateva luni in Brazilia pentru prima oara. Inca nu m-am decis ce va fi, dar ca si primele locuri unde vreau sa merg si unde vreau sa realizez fotoreportaje vor fi fie centrul INPA in Manaus, sau insasi Salvador de Bahia de Todos os Santos... Capitala mondiala a capoeirei. Unde mai mult ca sigur voi merge candva sa stau mai multa vreme ca sa studiez mai intensiv capoeira. Vreau sa simt cum e aceasta arta in Brazilia, unde tine de cotidian sa te intalnesti cu ea. Mi-e greu sa-mi imaginez cum e Brazilia. Dar cred ca restul lumii are ce invata din aceasta cultura in care mi se pare ca dialogul si comunitatea au o importanta mult mai mare decat in cultura "vestica" unde individul sta cam singur. Impresia asta mi-au format-o atat capoeira, cat si ce am auzit si am vazut despre muzica originala braziliana choro, care, desi seamana mult cu jazz-ul, pune un accent mult mai mare pe dialog intre muzicieni (si din nou, roda, cercul de choro).
TPRB: Care au fost si sunt activitatile acestor workshop-uri de la infiintarea lor? Care sunt si proiectele pentru viitor?
BR: Pana acum workshop-urile au fost ocazia pentru cei curiosi sa faca cativa primi pasi in lumea capoeirei, miscare, muzica, jogo de capoeira. O ocazie sa simta energia care sta in spatele acestei arte. In plus la unul dintre workshop-uri, participantii au avut ocazia sa-si construiasca ei insisi un berimbau, instrumentul care conduce tot timpul un cerc de capoeira. In principiu am constituit workshop-urile ca si niste antrenamente mult mai extinse.
TPRB: Capoeira este o arta singulara, de origine africana dar desavarsita pe teritoriul brazilian. Este posibil insa sa identifici vreun element comun intre capoeira si vreun dans din folclor romanesc?
BR: Spre rusinea mea trebuie sa recunosc ca nu stiu prea multe despre dansurile folclorice romanesti de pe vremuri, deoarece am crescut in Cluj. Iar ceea ce se dadea la televizor drept folclor in copilaria mea era foarte falsificat in spiritul comunist. Cel mult as putea sa zic ca si hora romaneasca si capoeira se desfasoara in forma de cerc, dar cam la asta se rezuma. Oricum cred ca e greu sa compari capoeira cu un dans, oricare ar fi, deoarece e mult mai mult decat un dans.
TPRB: Ce pot face cei care sunt interesati de capoeira dar nu sunt aproape de Cluj? Organizezi eventual workshop-uri de capoeira in alte orase din Romania? Colaborezi si cu alti instructori?
BR: Exista in moment trei alte grupuri de capoeira in Romania, care sunt conduse de profesuri/instructori romani, Altoastral in Resita si in Satu Mare, si Capoeira K-Noi in Iasi. Interesant ca in Bucuresti nu exista nimic pana acum. Planurile noastre inca nu merg pana la workshop-uri in alte orase. Avem in aceste momente destule pe cap cu scoala de capoeira care trebuie s-o punem in picioare la Cluj.
TPRB: Ai planuri de a calatori in Brazilia? Cum iti inchipui tara care a generat arta pe care o practici?
BR: Oh da. Neaparat. Sper sa ma duca insusi proiectul de diploma in iarna viitoare pentru cateva luni in Brazilia pentru prima oara. Inca nu m-am decis ce va fi, dar ca si primele locuri unde vreau sa merg si unde vreau sa realizez fotoreportaje vor fi fie centrul INPA in Manaus, sau insasi Salvador de Bahia de Todos os Santos... Capitala mondiala a capoeirei. Unde mai mult ca sigur voi merge candva sa stau mai multa vreme ca sa studiez mai intensiv capoeira. Vreau sa simt cum e aceasta arta in Brazilia, unde tine de cotidian sa te intalnesti cu ea. Mi-e greu sa-mi imaginez cum e Brazilia. Dar cred ca restul lumii are ce invata din aceasta cultura in care mi se pare ca dialogul si comunitatea au o importanta mult mai mare decat in cultura "vestica" unde individul sta cam singur. Impresia asta mi-au format-o atat capoeira, cat si ce am auzit si am vazut despre muzica originala braziliana choro, care, desi seamana mult cu jazz-ul, pune un accent mult mai mare pe dialog intre muzicieni (si din nou, roda, cercul de choro).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu