Reproduc, mai jos, partea III si ultima a articolului Agricultura braziliana - de la sclavie la supertehnologie, scris de Sorin Manea, publicat in 11 aprilie 2008 de Saptamana Financiara:
România, mai catolică decât Papa
În Uniunea Europeană, porumbul modificat genetic a fost avizat încă din anul 1998, iar odată cu aderarea României, porumbul modificat si-a făcut apariţia în culturile românesti. Produsul agreat este BT MON 80, realizat de compania Monsanto, si a fost cultivat pe 300 de hectare în primul an. Pentru acest an, specialistii de la Monsanto susţin că cererea indică o suprafaţă cultivată de peste 10.000 hectare. „Tot porumbul României a ocupat anul trecut o suprafaţă de 2.470.000 hectare. În schimb, intrarea în UE a întrerupt în România cultivarea de soia modificată genetic, pentru că nu a existat o avizare pe legislaţia europeană, desi dosarul a fost depus spre aprobare“, spune Ioan Sabău, consultant al firmei Monsanto în România. Cu toate acestea, porumbul modificat genetic a dat nastere unor dispute inutile, din care reiese că modificarea genetică este dăunătoare consumatorului. Geneticienii din toată lumea au demonstrat că acestea sunt doar presupuneri simpliste si că o astfel de modificare nu are nimic în comun cu alte organisme. Mai mult, cât timp piaţa cere, în special cea din Asia, mai precis China, a nu folosi un produs competitiv chiar si la export este echivalent cu sinuciderea.
Probleme de infrastructură
Brazilia a înţeles destul de repede nevoia de a se implica în această piaţă si face jocurile alături de SUA. Dacă Brazilia ar fi avut o infrastructură mai bună, atunci cu siguranţă costurile totale si timpii de transport ar fi dus la un preţ al porumbului fără rival în lume. De fapt, aceasta este marea durere în „ţara cafelei“. Transportul aerian de persoane este foarte bine dezvoltat. Nici transportul rutier nu este de neglijat, dar, spre comparaţie, densitatea autostrăzilor este de 3,4 km/1.000 kmp faţă de 29,8 km/1.000 kmp în SUA. Nenorocirea este că doar 24% din transporturile de mărfuri sunt realizate pe cale feroviară, 62% pe cale rutieră (pe autostrăzi) si 14% pe cale navală. Prin comparaţie, Rusia desfăsoară 81% din transporturile de mărfuri pe cale feroviară, doar 8% pe autostrăzi si 11% pe apă, ceea ce demonstrează că are cele mai reduse costuri de transport dintre marile puteri mondiale.
Visează să conducă lumea
Brazilienii îsi ascund foarte bine potenţa financiară, fiind suficient de simpli si umili, dar planurile lor de a conduce lumea alături de SUA sunt clare. O dovadă în acest sens este faptul că însusi presedintele George Bush a semnat, în urmă cu un an, un acord în domeniul biocombustibililor cu omologul său brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva. Recunoasterea americanilor pentru capacitatea inovativă a brazilienilor este contestată de multe alte ţări, care susţin ideea că poluarea va rămâne la cote ridicate prin lucrarea culturilor, iar biocombustibilii nu vor face decât să scadă interesul pentru petrol si să forţeze scăderea acestuia la bursă, scădere care ar provoca cresterea preţului porumbului si o criză de foamete pe glob.
România, mai catolică decât Papa
În Uniunea Europeană, porumbul modificat genetic a fost avizat încă din anul 1998, iar odată cu aderarea României, porumbul modificat si-a făcut apariţia în culturile românesti. Produsul agreat este BT MON 80, realizat de compania Monsanto, si a fost cultivat pe 300 de hectare în primul an. Pentru acest an, specialistii de la Monsanto susţin că cererea indică o suprafaţă cultivată de peste 10.000 hectare. „Tot porumbul României a ocupat anul trecut o suprafaţă de 2.470.000 hectare. În schimb, intrarea în UE a întrerupt în România cultivarea de soia modificată genetic, pentru că nu a existat o avizare pe legislaţia europeană, desi dosarul a fost depus spre aprobare“, spune Ioan Sabău, consultant al firmei Monsanto în România. Cu toate acestea, porumbul modificat genetic a dat nastere unor dispute inutile, din care reiese că modificarea genetică este dăunătoare consumatorului. Geneticienii din toată lumea au demonstrat că acestea sunt doar presupuneri simpliste si că o astfel de modificare nu are nimic în comun cu alte organisme. Mai mult, cât timp piaţa cere, în special cea din Asia, mai precis China, a nu folosi un produs competitiv chiar si la export este echivalent cu sinuciderea.
Probleme de infrastructură
Brazilia a înţeles destul de repede nevoia de a se implica în această piaţă si face jocurile alături de SUA. Dacă Brazilia ar fi avut o infrastructură mai bună, atunci cu siguranţă costurile totale si timpii de transport ar fi dus la un preţ al porumbului fără rival în lume. De fapt, aceasta este marea durere în „ţara cafelei“. Transportul aerian de persoane este foarte bine dezvoltat. Nici transportul rutier nu este de neglijat, dar, spre comparaţie, densitatea autostrăzilor este de 3,4 km/1.000 kmp faţă de 29,8 km/1.000 kmp în SUA. Nenorocirea este că doar 24% din transporturile de mărfuri sunt realizate pe cale feroviară, 62% pe cale rutieră (pe autostrăzi) si 14% pe cale navală. Prin comparaţie, Rusia desfăsoară 81% din transporturile de mărfuri pe cale feroviară, doar 8% pe autostrăzi si 11% pe apă, ceea ce demonstrează că are cele mai reduse costuri de transport dintre marile puteri mondiale.
Visează să conducă lumea
Brazilienii îsi ascund foarte bine potenţa financiară, fiind suficient de simpli si umili, dar planurile lor de a conduce lumea alături de SUA sunt clare. O dovadă în acest sens este faptul că însusi presedintele George Bush a semnat, în urmă cu un an, un acord în domeniul biocombustibililor cu omologul său brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva. Recunoasterea americanilor pentru capacitatea inovativă a brazilienilor este contestată de multe alte ţări, care susţin ideea că poluarea va rămâne la cote ridicate prin lucrarea culturilor, iar biocombustibilii nu vor face decât să scadă interesul pentru petrol si să forţeze scăderea acestuia la bursă, scădere care ar provoca cresterea preţului porumbului si o criză de foamete pe glob.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu