<?xml version='1.0' encoding='UTF-8'?><?xml-stylesheet href="http://www.blogger.com/styles/atom.css" type="text/css"?><feed xmlns='http://www.w3.org/2005/Atom' xmlns:openSearch='http://a9.com/-/spec/opensearchrss/1.0/' xmlns:georss='http://www.georss.org/georss' xmlns:gd='http://schemas.google.com/g/2005' xmlns:thr='http://purl.org/syndication/thread/1.0'><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365</id><updated>2011-12-23T10:43:59.375+02:00</updated><category term='romanii despre Brazilia'/><category term='teatro'/><category term='concurs'/><category term='literatura'/><category term='stiri / notícias'/><category term='muzica'/><category term='economie'/><category term='história'/><category term='brazilienii despre Romania'/><category term='IT'/><category term='brazilieni acasa in Romania'/><category term='presença romena no Brasil'/><category term='eveniment'/><category term='la televizor'/><category term='capoeira'/><category term='dans'/><category term='arte vizuale'/><category term='curs de portugheza'/><title type='text'>Traiasca prietenia româno-braziliana!</title><subtitle type='html'></subtitle><link rel='http://schemas.google.com/g/2005#feed' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/posts/default'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default?max-results=100'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/'/><link rel='hub' href='http://pubsubhubbub.appspot.com/'/><link rel='next' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default?start-index=101&amp;max-results=100'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><generator version='7.00' uri='http://www.blogger.com'>Blogger</generator><openSearch:totalResults>209</openSearch:totalResults><openSearch:startIndex>1</openSearch:startIndex><openSearch:itemsPerPage>100</openSearch:itemsPerPage><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8497351255782352665</id><published>2011-12-22T17:05:00.000+02:00</published><updated>2011-12-22T17:05:41.684+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Senhorita Christina</title><content type='html'>&lt;div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"&gt;&lt;a href="http://1.bp.blogspot.com/-IHanXH5S-Hw/TvNHNtAVJeI/AAAAAAAACIE/tsCf5oweMYY/s1600/desc%25C4%2583rcare+%25281%2529.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"&gt;&lt;img border="0" height="320" src="http://1.bp.blogspot.com/-IHanXH5S-Hw/TvNHNtAVJeI/AAAAAAAACIE/tsCf5oweMYY/s320/desc%25C4%2583rcare+%25281%2529.jpg" width="223" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;O selo&amp;nbsp;&lt;a href="http://www.tordesilhaslivros.com.br/livro/senhorita-christina.htm" style="color: #de7008;"&gt;Tordesilhas&lt;/a&gt;&amp;nbsp;da editora Alaúde de São Paulo, sob a inspirada liderança de Joaci Furtado, acabou de lançar a novela&amp;nbsp;&lt;b&gt;Senhorita Christina&lt;/b&gt;, do romeno Mircea Eliade, com tradução de Fernando Klabin e ilustrações do argentino Santiago Caruso.&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;Eis abaixo o texto de apresentação da obra, promovido pela editora:&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;Depois de tantos vampiros amansados, que até renunciam ao sangue humano, nada como oferecer terror de primeira qualidade ao público apreciador do gênero, permeado pela maldade que fez a carreira e a fama desses seres meio mortos, meio vivos.&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;Senhorita Christina é uma novela rigorosamente dentro dos padrões internacionais do vampirismo, com um detalhe: foi escrita por um dos maiores intelectuais do século XX, Mircea Eliade, mais conhecido como historiador das religiões, e no país de origem do conde Drácula – a Romênia.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;O ano é 1935. Ígor, jovem e belo artista plástico, e o professor Nazarie, arqueólogo, são hóspedes do imenso casarão sede de “Z.”, latifúndio decadente em Giurgiu, distrito na fronteira romena com a Bulgária. A senhora Moscu, dona da propriedade, vive com as filhas Sanda, uma jovem adulta, e Simina, de nove anos. À medida que os dias – e sobretudo as noites – passam, fenômenos cada vez mais estranhos se sucedem, a começar pelo comportamento da senhora Moscu – acometida de súbitas ausências, como que hipnotizada por alguém – e de Simina, cujo cruel cinismo é incompatível com uma criança. Sanda, por sua vez, parece prisioneira de um terrível segredo que não consegue ou não pode explicar a Ígor, por quem se apaixona. Aos poucos, os hóspedes percebem a ascendência de senhorita Christina, irmã da senhora Moscu morta aos vinte anos, durante uma revolta de camponeses que tomou a Romênia em 1907. Seu quarto permanece intocado, e o enigmático retrato da dama domina o aposento, impressionando Ígor. Simina diz conversar com a tia morta e ela mesma começa a aparecer em sonhos para o artista, a quem revela sua paixão. Sonho e realidade vão se mesclando, e Ígor já não sabe distinguir se delira com a presença de Christina em seu quarto, onde ela deixa a inconfundível fragrância de violeta, ou se está se envolvendo com a loucura de uma família doentia. Tudo se encaminha para o embate velado entre Christina, mistura de fantasma e vampiro, e Sanda, que disputam, em condições bastante desiguais, o amor do mesmo homem. Este, por sua vez, é acossado pela volúpia da morta-viva, em cenas de extrema sensualidade, enquanto se compromete com Sanda – já agonizante no leito, atacada por moscas espectrais que vão lhe sugando o sangue. O final é apoteótico, e não se revela aqui para se preservar o prazer da leitura.&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;Porque, de fato, a leitura de Senhorita Christina é prazerosa, sobretudo para os que apreciam o suspense e o terror. A atmosfera é lúgubre, mas sem aqueles exageros que hoje até soam cômicos: nada de dentes caninos protuberantes, castelos tenebrosos, morcegos ameaçadores ou urnas funerárias que servem de cama quando surge a aurora. A fatalidade impera, e todos os personagens são prisioneiros da presença diabólica de Christina até o desenlace da narrativa. E todos são psicologicamente densos, ao ponto de Simina, com sua perfídia protegida pela aparente fragilidade de criança, aterrorizar o leitor. Ao mesmo tempo, uma intensa sensualidade permeia o livro – acusado de “pornográfico”, quando publicado em 1936, o que valeu a Eliade uma suspensão temporária da universidade onde lecionava.&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="background-color: #f6f6f6; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 13px; text-align: justify;"&gt;Em tradução direta do romeno, a luxuosa edição do Tordesilhas guarda outro presente: as belas ilustrações de Santiago Caruso, argentino que ilustrou A condessa sangrenta, de Alejandra Pizarnik, também publicado por este selo. O posfácio é do romeno Sorin Alexandrescu, sobrinho de Mircea Eliade e especialista na obra do tio.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8497351255782352665?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8497351255782352665/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8497351255782352665' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8497351255782352665'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8497351255782352665'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2011/12/senhorita-christina.html' title='Senhorita Christina'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/-IHanXH5S-Hw/TvNHNtAVJeI/AAAAAAAACIE/tsCf5oweMYY/s72-c/desc%25C4%2583rcare+%25281%2529.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-2179958813298883393</id><published>2011-07-28T14:51:00.001+03:00</published><updated>2011-07-28T18:11:58.080+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Mais Noica no Brasil</title><content type='html'>&lt;div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"&gt;&lt;a href="http://2.bp.blogspot.com/-DGPzqTMp4B4/TjFM6xPBehI/AAAAAAAACHY/YZBr1-u6_xY/s1600/Diario-Filosofico.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"&gt;&lt;img border="0" height="320" src="http://2.bp.blogspot.com/-DGPzqTMp4B4/TjFM6xPBehI/AAAAAAAACHY/YZBr1-u6_xY/s320/Diario-Filosofico.jpg" width="244" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: large;"&gt;Mais um momento de ápice nas relações culturais entre o Brasil e a Romênia: foi lançado este mês, em São Paulo, mais um volume da obra do filósofo romeno Constantin Noica. Trata-se do &lt;i&gt;Diário Filosófico&lt;/i&gt;, de 1944, traduzido pela primeira vez para o português por Elpídio Mário Dantas Fonseca e publicado pela &lt;a href="http://www.erealizacoes.com.br/"&gt;É Realizações&lt;/a&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-2179958813298883393?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/2179958813298883393/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=2179958813298883393' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2179958813298883393'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2179958813298883393'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2011/07/mais-noica-no-brasil.html' title='Mais Noica no Brasil'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/-DGPzqTMp4B4/TjFM6xPBehI/AAAAAAAACHY/YZBr1-u6_xY/s72-c/Diario-Filosofico.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-2640861780578220161</id><published>2011-05-30T12:05:00.001+03:00</published><updated>2011-05-30T12:11:18.301+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Raul de Souza in concert la Iasi</title><content type='html'>&lt;div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"&gt;&lt;a href="http://1.bp.blogspot.com/-G_1hQ-3izEk/TeNd2QK0ROI/AAAAAAAACGM/fpbjq8yn0O4/s1600/ev649.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"&gt;&lt;img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-G_1hQ-3izEk/TeNd2QK0ROI/AAAAAAAACGM/fpbjq8yn0O4/s1600/ev649.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Profitand de turneul european al cunoscutului muzician, &lt;a href="http://www.ccfiasi.ro/index.php"&gt;Centrul Cultural Francez Iasi&lt;/a&gt; va avea placerea sa-l primeasca, pentru prima data in Romania, pe marele Raul de Souza, un nume de referinta pentru muzica de jazz interpretata la trombon. Concertul de jazz va avea loc pe&amp;nbsp;2 iunie 2011, orele 20.00, la Casa de Cultura a Studentilor Iasi.&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;In cursul celor 50 de ani de cariera internationala, Raoul de Souza a dat concerte in compania trupelor si a starurilor Sonny Rollins, Sarah Vaughan, J.J. Johnson, Cannoball Adderley, Wayne Shorter, George Duke, Jack Dejhonette, Frank Rossolino etc.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Raul de Souza a realizat 12 albume in nume propriu si a participat la numeroase inregistrari in Brazilia, tara sa de origine, in Statele Unite, unde a trait timp de 18 ani, si in Franta, unde locuieste acum. Este considerat de catre presa de specialitate internationala (Down Bwat, New York Magazine, Rolling Stone...) drept unul dintre cei mai mari artisti ai trombonului in lume.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-2640861780578220161?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/2640861780578220161/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=2640861780578220161' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2640861780578220161'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2640861780578220161'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2011/05/raul-de-souza-in-concert-la-iasi.html' title='Raul de Souza in concert la Iasi'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/-G_1hQ-3izEk/TeNd2QK0ROI/AAAAAAAACGM/fpbjq8yn0O4/s72-c/ev649.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-2321362205324851245</id><published>2011-02-23T12:19:00.000+02:00</published><updated>2011-02-23T12:19:01.355+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Quem se lembra de Boulanger?</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Ghita Bulencea, mais conhecido internacionalmente como &lt;b&gt;Georges Boulanger&lt;/b&gt;, foi um dos mais célebres violinistas internacionais de música de café-concerto do período entre as duas guerras mundiais. Nasceu em 1893 na cidade romena de Tulcea, no seio de uma família cigana com longa tradição musical.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Criança prodígio, Boulanger foi iniciado pelo pai na arte do violino e, aos 12 anos, recebeu uma bolsa para estudar no Conservatório de Bucareste. Três anos depois, foi levado para Dresden pelo célebre violinista húngaro de origem judaica Leopold Auer, com quem estudou durante dois anos.&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"&gt;&lt;a href="http://4.bp.blogspot.com/-8PlF9pIoM44/TWTd7mnPjYI/AAAAAAAACFg/ufPYZYv3bQ4/s1600/Georges-Boulanger.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"&gt;&lt;img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-8PlF9pIoM44/TWTd7mnPjYI/AAAAAAAACFg/ufPYZYv3bQ4/s1600/Georges-Boulanger.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Em 1910, Leopold Auer declarou ao jovem Boulanger, que então contava 17 anos, que ele já era um violinista maduro, presenteando-lhe com um violino que utilizará até o fim da vida. Por recomendação de Auer, o jovem romeno foi empregado como primeiro violinista num café de São Petersburgo freqüentado por aristocratas.&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt; &lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt; &lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Em 1917, com a Revolução Bolchevique, Georges Boulanger deixou a Rússia e voltou para a Romênia, de onde partiu para Berlim em 1922, onde continuou tocando para os aristocratas russos que haviam se refugiado na capital alemã. A partir de 1926, a fama começou a visitá-lo, Boulanger passando a tocar em programas de rádio transmitidos para toda a Alemanha e a&amp;nbsp; se apresentar nos mais famosos cafés de Berlim e outras capitais européias.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Boulanger viveu na Alemanha até 1948, quando se mudou para o Brasil e passou a tocar no Copacabana Palace do Rio de Janeiro, percorrendo o país inteiro com apresentações de imenso sucesso. Lá ele deve ter-se encontrado com o rei romeno Carol II, exilado no Copacabana Palace desde 1947. Boulanger mais tarde se mudou para a Argentina, onde veio a falecer em 1958.&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Mais informações sobre o artista podem ser obtidas no &lt;a href="http://www.boulanger-musik.com.ar/"&gt;site argentino&lt;/a&gt; dedicado a sua vida e obra.&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Fonte: &lt;a href="http://fr.wikipedia.org/wiki/Georges_Boulanger_%28musicien%29"&gt;Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-2321362205324851245?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/2321362205324851245/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=2321362205324851245' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2321362205324851245'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2321362205324851245'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2011/02/quem-se-lembra-de-boulanger.html' title='Quem se lembra de Boulanger?'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/-8PlF9pIoM44/TWTd7mnPjYI/AAAAAAAACFg/ufPYZYv3bQ4/s72-c/Georges-Boulanger.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4343615519674280953</id><published>2011-02-02T22:26:00.003+02:00</published><updated>2011-02-03T18:20:03.900+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Música de Crowl em Bucareste</title><content type='html'>&lt;div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"&gt;&lt;object class="BLOGGER-youtube-video" classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0" data-thumbnail-src="http://i.ytimg.com/vi/JfnRl6IvUsk/0.jpg" height="266" width="320"&gt;&lt;param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/JfnRl6IvUsk?f=videos&amp;c=google-webdrive-0&amp;app=youtube_gdata" /&gt;&lt;param name="bgcolor" value="#FFFFFF" /&gt;&lt;embed width="320" height="266" src="http://www.youtube.com/v/JfnRl6IvUsk?f=videos&amp;c=google-webdrive-0&amp;app=youtube_gdata" type="application/x-shockwave-flash"&gt;&lt;/embed&gt;&lt;/object&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-family: Arial; font-size: small;"&gt;A obra do compositor brasileiro &lt;a href="http://www.harrycrowl.mus.br/"&gt;Harry Crowl&lt;/a&gt; intitulada &lt;i&gt;Na Perfurada Luz, em  Plano Austero&lt;/i&gt;, quarteto de cordas no.1 (primeira parte acima, segunda parte abaixo), foi apresentada &lt;/span&gt;&lt;span style="font-family: Arial; font-size: small;"&gt;no dia 16 de dezembro de 2010 &lt;/span&gt;&lt;span style="font-family: Arial; font-size: small;"&gt;pelo Quarteto Florilegium, no Palácio Cantacuzino &lt;/span&gt;&lt;span style="font-family: Arial; font-size: small;"&gt;em  Bucareste,&lt;/span&gt;&lt;span style="font-family: Arial; font-size: small;"&gt;  durante o VI Festival MERIDIAN, da seção Romena da Sociedade Internacional  de Música Contemporânea.&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"&gt;&lt;object class="BLOGGER-youtube-video" classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0" data-thumbnail-src="http://i.ytimg.com/vi/t7w0OHX7I6c/0.jpg" height="266" width="320"&gt;&lt;param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/t7w0OHX7I6c?f=videos&amp;c=google-webdrive-0&amp;app=youtube_gdata" /&gt;&lt;param name="bgcolor" value="#FFFFFF" /&gt;&lt;embed width="320" height="266" src="http://www.youtube.com/v/t7w0OHX7I6c?f=videos&amp;c=google-webdrive-0&amp;app=youtube_gdata" type="application/x-shockwave-flash"&gt;&lt;/embed&gt;&lt;/object&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4343615519674280953?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4343615519674280953/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4343615519674280953' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4343615519674280953'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4343615519674280953'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2011/02/musica-de-crowl-em-bucareste.html' title='Música de Crowl em Bucareste'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-6936608265190259479</id><published>2011-01-20T15:34:00.000+02:00</published><updated>2011-01-20T15:34:35.313+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='brazilienii despre Romania'/><title type='text'>Meu despertar na Romênia</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;13 de dezembro de 2010 foi há tão pouco tempo, mas para mim parece que já foi um marco há anos distante de agora. Foi nesse dia que saí de Fortaleza, Brasil, e parti para Bucareste, Romênia, sem saber que estava prestes a viver uma das experiências mais marcantes e singulares de minha vida.&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Meu nome é &lt;a href="mailto:moreilo04@gmail.com"&gt;&lt;b&gt;Marcelo Moreira&lt;/b&gt;&lt;/a&gt;. Sou brasileiro nato, oriundo da pequena cidade cearense chamada Pentecoste. Lá vivi até os 18 anos de minha vida até ingressar no curso de letras da UFC. Sempre tive o sonho de viajar e conhecer o mundo, mas creio que a falta de planejamento e de coragem me prendeu no Brasil por muito tempo (que fique bem claro a minha paixão pelo meu país, apenas creio que viajar e se doar ao aprendizado do estranho, a sua cultura, ao seu habitual, é elemento essencial para o aprendizado de si próprio). Considero-me um tradutor, escritor, professor em constante aprendizado. Estudo atualmente em um curso de especialização em tradução na UFC. Sou membro de duas instituições bastante distintas: há cerca de 8 anos em um movimento social que visa a transformação social através da educação chamado PRECE; e em uma associação internacional de estudantes que visa o desenvolvimento de liderança estudantil chamada AIESEC. Resumidamente, foram as experiências que vivi nessas duas instituições que me fizeram a pessoa e o profissional de hoje. Foi também por causa dessas duas organizações que hoje estou em processo de transformação acelerado na Romênia.&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Vim para a Romênia fazer um intercâmbio curto em uma ONG chamada Health Aid Romania. Essa instituição é simplesmente fantástica. Na década de 90, quando a Romênia ainda era comunista, muitas crianças abandonadas pelas mães, geralmente adolescentes, foram infectadas pelo vírus HIV nos hospitais daqui. Nessa época, era proibido falar de AIDS na Romênia. Isso mesmo, era PROIBIDO. As pessoas não sabiam o que era AIDS, e isso causava muito medo. Os médicos e enfermeiras não sabiam como tratar a doença e transmitiam o vírus para as crianças através de injeções infectadas e por transfusões de sangue. Eles achavam que poderiam pegar a doença pelo ar ou pelo toque, por isso sempre vestiam roupas especiais quando tinham de chegar perto das crianças, como aquelas que se veste quando se utilizam na apicultura. Por causa disso, muitas crianças morreram de doenças simples, como gripe. Certo dia, um grupo de profissionais de saúde da Health Aid UK vieram como voluntários para cá e ensinaram para as pessoas como se deve tratar pessoas com AIDS. Eles tocavam nas crianças, e isso assustou muito os médicos e enfermeiros daqui. Foi a partir desses profissionais que se começou a entender AIDS na Romênia. A ONG foi então criada e desde então HAR tenta integrar as crianças na sociedade. Mais do que tratamento correto, elas precisavam de afeto, afinal eram apenas crianças, sem família e infectadas com o vírus da AIDS por causa de um sistema de saúde público precário, senão repugnante. Por causa do contato com os falantes de língua inglesa, muitas das crianças falam inglês e, hoje, já são grandes e ajudam na ONG assim como foram ajudados. Atualmente a ONG cuida não somente das crianças infectadas naquele período, mas de quem precisa de ajuda. Eles são simplesmente incríveis. Estou muito feliz de estar aqui com eles, mas ao mesmo tempo preocupado, pois quero fazer um trabalho excepcional e ajudar da melhor forma possível.&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TTg5Yrmk7QI/AAAAAAAACE8/z3Z1ifGzW48/s1600/DSC04343.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"&gt;&lt;img border="0" height="320" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TTg5Yrmk7QI/AAAAAAAACE8/z3Z1ifGzW48/s320/DSC04343.jpg" width="240" /&gt;&lt;/a&gt;Sempre me perguntaram por que eu escolhi a Romênia. Na verdade, ainda me perguntam por aqui. Tenho uma resposta pronta para isso que sempre utilizei: vontade de aprender a língua; os castelos e vilas medievais; inverno rigoroso; Leste europeu. Hoje paro para pensar sobre isso e não sei bem o porquê de ter vindo aqui. Eu nunca tive uma imagem distinta da Romênia, não sabia nada de língua nem de cultura. Hoje, depois de quase dois meses aqui, sinto algo tão fantástico que não sei como explicar. Não sei por que estou aqui porque sinto que há uma razão suprema inexplicável que me arrastou para cá. Tal razão me fez mudar paradigmas, preconceitos e medos que talvez demoraria anos para superar; ou até mesmo nem mudaria. Sou grato à AIESEC por isso, sou grato à HAR, sou grato à Romênia por me proporcionar tal felicidade e por me fazer enxergar coisas que há tanto tempo eu buscava enxergar. &lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Considero a Romênia minha segunda casa. Não preciso nem falar que sou muito feliz por ter escolhido este país para o meu primeiro intercâmbio. O fim do meu intercâmbio não significará o fim das amizades que fiz aqui, e sim o início de uma parceria que quero carregar por muitos e muitos anos. Volto para o Brasil no próximo dia 10 de fevereiro com a missão de fazer as pessoas enxergarem o que é a Romênia, com todos os seus problemas, mas também com todo o fantástico que carrega não somente em sua cultura, mas também em seu povo, que é geralmente hospitaleiro e deveras amigável.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-6936608265190259479?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/6936608265190259479/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=6936608265190259479' title='3 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6936608265190259479'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6936608265190259479'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2011/01/meu-despertar-na-romenia.html' title='Meu despertar na Romênia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TTg5Yrmk7QI/AAAAAAAACE8/z3Z1ifGzW48/s72-c/DSC04343.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>3</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-9122517795676334842</id><published>2010-09-21T17:23:00.001+03:00</published><updated>2010-09-21T17:26:36.498+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Blecher em português</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Acabaram de ser publicados poemas de autoria do escritor romeno Max Blecher, traduzidos por Fernando Klabin para a primeira edição, de setembro de 2010, da revista &lt;a href="http://notadotradutor.com/revista.html"&gt;(n.t.) Revista Literária em Tradução&lt;/a&gt;, a qual pode ser acessada online ou descarregada gratuitamente em formato pdf.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;a href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TJT82SskhwI/AAAAAAAAB7c/Qhm3k_YprWI/s1600/%28n.t.%29+p%C3%B3rtico.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 400px; height: 103px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TJT82SskhwI/AAAAAAAAB7c/Qhm3k_YprWI/s400/%28n.t.%29+p%C3%B3rtico.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5518313453097617154" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Editada por Gleiton Lentz em Florianópolis, a revista virtual constitui iniciativa valiosa e rara na paisagem brasileira, procurando revelar ao público, com alto cuidado editorial e sublinhada preocupação estética - incluindo um suplemento de arte e álbuns de música - autores pouco conhecidos do mundo inteiro, com seus textos em apresentação bilíngüe.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Max Blecher (1909-1938) é um desses autores singulares que não suporta rótulo. Comparado a Franz Kafka e Bruno Schulz, considerado vanguardista, surrealista, modernista, intimista, ele constitui, na literatura de língua romena, fenômeno único que só nos últimos anos vem sendo reconhecido na própria Romênia e em plano mundial. Nascido no seio de uma abastada família judia em Botosani, na Moldávia setentrional, o jovem Blecher teve de interromper seus estudos de Medicina em Paris ao ser diagnosticado com o mal de Pott, que o confinou ao leito em seus últimos 10 anos de vida, passados na pequena cidade moldava de Roman. Isso não o impediu, contudo, de se atualizar quanto às tendências culturais européias e manter correspondência com André Breton, André Gide e Martin Heidegger, além de numerosos intelectuais romenos. Embora restrita em páginas como foi sua vida limitada em anos, a intensidade de sua obra literária parece refletir a lógica de suas últimas palavras: &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Vivi em 29 anos mais do que outras pessoas em 100&lt;/span&gt;.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-9122517795676334842?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/9122517795676334842/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=9122517795676334842' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/9122517795676334842'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/9122517795676334842'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/09/blecher-em-portugues.html' title='Blecher em português'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TJT82SskhwI/AAAAAAAAB7c/Qhm3k_YprWI/s72-c/%28n.t.%29+p%C3%B3rtico.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-3379446123551842674</id><published>2010-09-20T22:05:00.004+03:00</published><updated>2010-09-20T22:21:25.813+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='stiri / notícias'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='economie'/><title type='text'>Brazilienii nu stiu ce e criza</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TJe0LFZFD7I/AAAAAAAAB7s/97NRvMhXo5M/s1600/bric.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 192px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TJe0LFZFD7I/AAAAAAAAB7s/97NRvMhXo5M/s200/bric.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5519077970884759474" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Brazilia este una dintre cele patru tari emergente cu cea mai rapida dezvoltare economica, alaturi de China, India si Rusia. Expertii spun ca economia acestei tari va creste cu pana la 65% in urmatorii zece ani.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;Veja, un saptamanal de afaceri, sustine ca la fiecare zece minute inca un brazilian devine milionar. Cine vrea sa-i numere ar putea face un tur al cartierului Barra da Tijuca din Rio de Janeiro, intesat cu centre comerciale si locuinte de lux.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Barra este fieful brazilienilor bogati, emancipati, sedusi de stilul american de viata. De altfel, le place sa creada ca traiesc intr-un Miami Beach autohton.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Magazinele de lux si locuintele confortabile pot fi gasite, insa, si in alte colturi ale Braziliei, datorita clasei de mijloc in expansiune. Asa ca marcile europene rafinate nu ocolesc nici orase mai mici precum Porto Alegre sau Salvador.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Tot mai mare cautare au si masinile puternice. In ultimele 12 luni, vanzarile pentru marca BMW, de exemplu, au crescut cu 470%. Incurajate de asemenea cifre de basm, Bentley si Aston Martin se pregatesc si ele sa dea asaltul pe piata braziliana.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Potrivit statisticilor, numarul bogatasilor din Brazilia l-a intrecut, proportional cu populatia, pe cel din Australia si Spania, iar densitatea milionarilor a propulsat tara pe locul al zecelea intr-un clasament mondial.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In Brazilia, averile par a fi la indemana oricui e perseverent si muncitor. La numai 27 de ani, de pilda, Alexandre Tenembaum este deja patronul unui imperiu in devenire. In urma cu un an si jumatate a deschis primul magazin de iaurturi, iar acum are 65, iar numarul lor creste cu alte cinci, sase magazine in fiecare luna, spune el.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Piata produselor de lux din Brazilia era estimata in 2009 la 6,7 miliarde de dolari. Expertii anticipeaza o crestere cu 11,5% pana la sfarsitul acestui an.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa: &lt;a href="http://stirileprotv.ro/stiri/economie/crancena-pentru-unii-criza-economica-nu-se-simte-in-brazilia-afla-de-ce.html"&gt;Stirile ProTV&lt;/a&gt; din 4 septembrie 2010&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-3379446123551842674?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/3379446123551842674/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=3379446123551842674' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3379446123551842674'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3379446123551842674'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/09/brazilienii-nu-stiu-ce-e-criza.html' title='Brazilienii nu stiu ce e criza'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TJe0LFZFD7I/AAAAAAAAB7s/97NRvMhXo5M/s72-c/bric.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8175219653812480090</id><published>2010-09-15T23:28:00.004+03:00</published><updated>2010-09-16T13:07:45.711+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='IT'/><title type='text'>Ce poate invata Romania de la Brazilia?</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Mereu cautam modalitatile cele mai usoare pentru a invata, indiferent de situatie, de aceea am si ajuns la concluzia ca practica faciliteaza mult acest proces de asimilare. Invatam din practica, deoarece, de multe ori, teoria nu se potriveste cu realitatea. Sau dimpotriva, in viata de zi cu zi gasim mai multe resurse decat ni se ofera pe hartie. Acelasi lucru este valabil si pentru piata de outsourcing din Romania, care are de invatat din hotararea de care da dovada Brazilia in a ajunge printre cei mai buni in acest domeniu.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Daca jucatorii de pe piata romaneasca de externalizare ar urma drumul ales de Brazilia ar castiga destul de mult, deoarece beneficiem de  avantaje importante in comparatie cu aceasta tara. In primul rand, nivelul de pregatire si de specializare al persoanelor implicate in industria de outsourcing IT este mult peste nivelul pietei braziliene. La aceasta adaugam costurile mai scazute pe care le implica decizia de externalizare a activitatile IT in Romania.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Dar sa vedem care este drumul parcurs de Brazilia pana in acest moment in industria de outsourcing IT…&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TJHqbl07LqI/AAAAAAAAB7A/eBvfF-GnExA/s1600/outsource.gif"&gt;&lt;img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 246px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TJHqbl07LqI/AAAAAAAAB7A/eBvfF-GnExA/s320/outsource.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5517448778237030050" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Expansiunea este cuvantul de ordine aferent perioadei actuale, serviciile de externalizare respectand si ele tendinta globala. India si tarile asiatice detin influenta covarsitoare pe aceasta piata, dar au inceput sa apara noi pioni pe aceasta tabla de sah. Printre acestia se numara si Brazilia, care si-a propus sa fure o cota importanta  din jocul condus pana in prezent de India si China.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Este un obiectiv inalt, pe care unii il vor considera ca fiind visator, dar planurile ambitioase pe care si le-a propus sunt sustinute de eforturi considerabile, ce vor produce o surpriza placuta pe piata de outsourcing IT.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Cu ce resurse vine Brazilia in aceasta lupta?&lt;/span&gt; Cu mai mult de 4.000 de companii IT, Brazilia fiind deja al doisprezecelea producator de pachete software si servicii IT ca si marime. Datele statistice sunt si ele favorabile acestei tari, aratand o crestere a exportului de la 800 milioane $ in 2007 la 3 miliarde in 2009. Si asta nu e tot, deoarece Brazilia vine cu un element ce ii va  aduce cu siguranta succesul, si anume, increderea in fortele proprii. Din acest motiv, obiectivul actual al Braziliei este sa investeasca 5 miliarde $ in serviciile de outsourcing IT in acest an.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Potrivit datelor preluate din &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Economist Intelligence Unit&lt;/span&gt;, cheltuielile IT din Brazilia detin un procent de 1.7% din totalul PIB-ului. Totodata, se estimeaza ca aceasta tara va inregistra a treia rata de crestere economica din lume pana in 2020 – ceea ce aduce vesti bune pentru industria tehnologica locala, din moment ce se cunoaste faptul ca o crestere a PIB-ului va duce la o crestere a cererii pe piata IT.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Concluzie? &lt;/span&gt;Cuvantul dezvoltare sustinuta se poate defini in prezent prin exemplul Braziliei, iar Romania poate invata cu succes din atitudinea ei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Moment de magie… &lt;/span&gt;Brazilia traieste un moment magic atat in ceea ce priveste politica aplicata, cat si ca stabilitate economica, iar aceasta realitate se reflecta si in industria tehnologica. Efectul scontat al potiunii magice aplicate Braziliei este de a ajunge in primele trei destinatii de outsourcing IT, fapt pentru care se utilizeaza toate ingredientele de care dispune.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In ciuda aspectului "mistic" de care dispune, si aceasta tara mai poate lucra la anumite capitole. Punctele cheie ce trebuie imbunatatite includ punerea in aplicare a reformelor ce privesc taxele si piata muncii. Odata indeplinite aceste obiective se va inregistra o crestere a atractivitatii Braziliei pentru companiile de IT.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Expertizele – factor cheie… &lt;/span&gt;Brazilia beneficiaza de un numar impresionant de specialisti IT – aproximativ 1,7 milioane de persoane lucreaza in acest domeniu in prezent, iar din urma vin 100.000 de absolventi ai facultatilor de IT&amp;amp;C. Trebuie sa semnalam totusi o problema a acestei tari, si anume limba utilizata in cadrul afacerilor derulate, ce trebuie trecuta pe lista lucrurilor de rezolvat. Dar sa nu credeti ca brazilienii nu s-au gandit la acest aspect. Din contra, au si pus la dispozitia firmelor cursuri profesionale de engleza.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Desi Brazilia nu este o destinatie ieftina in comparatie cu India, din punctul de vedere al taxelor si a monedei nationale puternice, exista anumite avantaje ce compenseaza aceasta situatie. Climatul politic stabil, fusurile orare similare celor din America de Nord si Europa, la care se adauga o potrivire culturala adecvata clientilor din acele regiuni recomanda Brazilia in detrimentul concurentei asiatice. Marile companii de servicii IT din Brazilia,au contribuit la accelerarea utilizarii tehnologiei in cadrul serviciilor financiare, industriei, retail-ului si sectorului public: aceasta tara a fost printre primele care au adoptat votul electronic.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Guvernul brazilian sustine potentialul acestei tari in ceea ce priveste partea de IT, desi este constient de faptul ca mai sunt multe de facut in ceea ce priveste reducerea taxelor apasatoare pentru investitori. Reducerea contributiilor sociale aferente firmelor cu 50%, in functie de nivelul exporturilor, este deja implementat, la fel ca si reducerea taxelor pe venit cu 200% pentru cei ce isi stabilesc cheltuieli cu training-urile, cercetarea si dezvoltarea companiei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Premise favorabile Braziliei… &lt;/span&gt;Companiile straine nu au pierdut timpul si au pasit repede pe teritoriul brazilian pentru a profita de avantajele mediului de afaceri favorabil.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;India este mult mai experimentata si mai matura decat Brazilia in tot ce inseamna servicii IT, dar beneficiile de a paria pe o regiune ce este in plina lansare cuprind dedicarea si loialitatea fortei de munca fata de clienti si obiectivele stabilite de acestia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In ciuda aspectelor spectaculoase pe care le prezinta Brazilia in domeniul IT, exista si parti mai putin atractive ce ar trebui luate in calcul de cei ce decid destinatia de outsourcing a anumitor activitati. Brazilia s-a concentrat pentru multi ani pe cresterea pietei interne, fapt pentru care firmele de IT nu au trebuit sa se orienteze spre exterior. Aceasta inseamna ca multe firme nu sunt pregatite sa deruleze afaceri in engleza la toate nivelele – desi majoritatea persoanelor pot lucra mai bine in engleza decat in portugheza.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Outsourcing-ul IT este mult mai ieftin decat in SUA, dar nu se poate compara cu India si tarile asiatice. Din acest motiv Brazilia este un loc in care companiile se duc pentru expertiza inalta de care dispune si pentru flexibilitatea pe care o acorda.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Ce ar putea sa invete Romania din atitudinea Braziliei?&lt;/span&gt; In primul rand, hotararea de a se pozitiona printre cei mai buni in cel mai scurt timp si folosirea tuturor resurselor de care dispune pentru indeplinirea acestui obiectiv. La acestea adaugam implicarea statului in sustinerea expansiunea pietei de outsourcing, ce trebuie sa constientizeze importanta si beneficiile importante pe care le aduce aceasta industrie ajunsa la maturitate.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Sursa&lt;/span&gt;: Articol &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Ce poate invata Romania de la Brazilia?&lt;/span&gt;, din 23 iunie 2010, publicat pe blogul firmei &lt;a href="http://www.classit.ro/"&gt;Class IT Outsourcing&lt;/a&gt;.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8175219653812480090?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8175219653812480090/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8175219653812480090' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8175219653812480090'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8175219653812480090'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/09/ce-poate-invata-romania-de-la-brazilia.html' title='Ce poate invata Romania de la Brazilia?'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TJHqbl07LqI/AAAAAAAAB7A/eBvfF-GnExA/s72-c/outsource.gif' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8231910555404673425</id><published>2010-07-18T22:58:00.005+03:00</published><updated>2010-07-21T21:15:34.232+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='capoeira'/><title type='text'>Capoeira Angola la Cluj 2010</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TENem889o-I/AAAAAAAAB3U/AaKXZyEcPt8/s1600/filii_mic.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 214px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TENem889o-I/AAAAAAAAB3U/AaKXZyEcPt8/s320/filii_mic.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5495339993612002274" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;S-a lansat invitatia la atelierele de vara organizate de Capoeira Angola din Cluj-Napoca, impreuna cu professor Sapoti, elevul lui Mestre Lua Rasta.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sapoti va veni special din Salvador la Cluj pentru doua saptamani, din 29 iulie pana in 14 august 2010, timp in care se vor tine mai multe evenimente la care sunteti invitati, fie ca spectatori, dar preferabil totusi ca si participanti:&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;30.07-05.08&lt;/span&gt; tabara in Muntele Filii [poza alaturi] cu plecare in 30 iulie cam la ora 16 cu microbuzul, intoarcere in 5 august, pe amiaza, tot cu microbuz;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;07.08&lt;/span&gt; Dia afrobrasileiro in Parcul central;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;08.08&lt;/span&gt; la 19:30 Roda de capoeira Angola in Piata Muzeului;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;09.08-13.08&lt;/span&gt; workshop la Fabrica de Pensule, zilnic de la orele 19, poate va mai exista si un workshop separat de Samba de roda in aceeasi perioada.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sa va inscrieti cat de curand. Reduceri de pret se fac pentru cei care se inscriu pana in &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;26 iulie&lt;/span&gt;. Interesatii sa-l contacteze pe &lt;a href="mailto:bogdan@caravain.de"&gt;Bogdan&lt;/a&gt;.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8231910555404673425?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8231910555404673425/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8231910555404673425' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8231910555404673425'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8231910555404673425'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/07/capoeira-angola-la-cluj-2010.html' title='Capoeira Angola la Cluj 2010'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TENem889o-I/AAAAAAAAB3U/AaKXZyEcPt8/s72-c/filii_mic.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4758932371897382686</id><published>2010-06-22T14:27:00.008+03:00</published><updated>2010-06-22T14:46:46.840+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='história'/><title type='text'>Celso Amorim em Bucareste</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TCCh7-lMsBI/AAAAAAAAB2U/SYl6C9kDwQ4/s1600/2010_06_22_DSC_0066.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TCCh7-lMsBI/AAAAAAAAB2U/SYl6C9kDwQ4/s320/2010_06_22_DSC_0066.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5485562397920636946" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;O Chanceler Celso Amorim realizou hoje visita histórica a Bucareste, a convite de Teodor Baconschi, Ministro dos Negócios Estrangeiros da Romênia. No contexto dos mais de 80 anos de relações diplomáticas entre os dois países, trata-se da primeira visita de um chanceler brasileiro, além de ser a primeira de um ministro das relações exteriores latino-americano desde a adesão da Romênia à União Européia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Amorim e Baconschi analisaram o atual estádio das relações bilaterais, no sentido de criar as premissas para uma cooperação pragmática e substancial, sobretudo no campo econômico. A agenda do encontro ainda incluiu assuntos de interesse regional e global, como por exemplo a reforma do Conselho de Segurança da ONU, a questão nuclear iraniana e a reunião do G-20 em Toronto.&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TCCigkynspI/AAAAAAAAB2c/wHu9I9r5yPo/s1600/2010_06_22_DSC_0138.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 134px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TCCigkynspI/AAAAAAAAB2c/wHu9I9r5yPo/s200/2010_06_22_DSC_0138.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5485563026652770962" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Ao término das conversações, os dois Ministros de Estado participaram de uma conferência de imprensa, na sede da Chancelaria romena.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;Fonte: &lt;a href="http://www.mae.ro/"&gt;Ministério dos Negócios Estrangeiros da Romênia&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4758932371897382686?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4758932371897382686/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4758932371897382686' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4758932371897382686'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4758932371897382686'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/06/celso-amorim-em-bucareste.html' title='Celso Amorim em Bucareste'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TCCh7-lMsBI/AAAAAAAAB2U/SYl6C9kDwQ4/s72-c/2010_06_22_DSC_0066.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4149550229227748367</id><published>2010-06-10T22:33:00.004+03:00</published><updated>2010-06-10T22:48:20.089+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='eveniment'/><title type='text'>Selos brasileiros em Bucareste</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TBE-Vc2wK0I/AAAAAAAAB1o/6rE1SlU-3dg/s1600/Exposi%C3%A7%C3%A3o+Filat%C3%A9lica+19-+Embaixada+do+Brasil+em+Bucareste.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TBE-Vc2wK0I/AAAAAAAAB1o/6rE1SlU-3dg/s320/Exposi%C3%A7%C3%A3o+Filat%C3%A9lica+19-+Embaixada+do+Brasil+em+Bucareste.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5481230759730621250" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Graças à frutuosa colaboração da Embaixada do Brasil em Bucareste com o Museu Nacional Filatélico, foi inaugurada hoje de manhã, no salão Butculescu daquela instituição, a exposição "Janelas para o Brasil", composta por coleções de selos postais que refletem diversos aspectos da cultura brasileira e que já foram exitosamente expostas em Belgrado e Sófia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Em seus discursos, os embaixadores Vitor Gobato e Petre Dumitriu lembraram a feliz coincidência de Brasil e Romênia terem ambos sido pioneiros na emissão de selos postais - o Brasil como o segundo país no mundo a emitir selos de circulação nacional, a Romênia como o primeiro país desta parte da Europa. A denominação dos selos também se aparentam: o olho-de-boi brasileiro (1843) e o cabeça-de-boi moldavo (1858) constituem hoje peças de resistência em qualquer coleção de selos mais séria.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Da abertura participou numeroso público, dentre eles diplomatas &lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TBFA0vUsCqI/AAAAAAAAB1w/cFHQD_J-m7k/s1600/Exposi%C3%A7%C3%A3o+Filat%C3%A9lica+8-+Embaixada+do+Brasil+em+Bucareste.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TBFA0vUsCqI/AAAAAAAAB1w/cFHQD_J-m7k/s200/Exposi%C3%A7%C3%A3o+Filat%C3%A9lica+8-+Embaixada+do+Brasil+em+Bucareste.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5481233496287218338" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;latino-americanos, autoridades do correio romeno e do Ministério das Comunicações, filatelistas, jornalistas e amigos do Brasil, que, após visitar a exposição ao som de música brasileira ambiente, foi convidado a um coquetel para celebrar a exposição, que permanecerá aberta ao público até o dia 10 de julho de 2010.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4149550229227748367?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4149550229227748367/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4149550229227748367' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4149550229227748367'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4149550229227748367'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/06/selos-brasileiros-em-bucareste.html' title='Selos brasileiros em Bucareste'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TBE-Vc2wK0I/AAAAAAAAB1o/6rE1SlU-3dg/s72-c/Exposi%C3%A7%C3%A3o+Filat%C3%A9lica+19-+Embaixada+do+Brasil+em+Bucareste.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8051677131470608080</id><published>2010-06-10T16:50:00.007+03:00</published><updated>2010-06-19T16:22:08.440+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='história'/><title type='text'>Pedro II em Iasi (2)</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TBzEBax38oI/AAAAAAAAB18/s92nBQdBJK0/s1600/Hariclea_Darcl%C3%A9e.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 300px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TBzEBax38oI/AAAAAAAAB18/s92nBQdBJK0/s320/Hariclea_Darcl%C3%A9e.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5484473974877844098" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Sublinhando sua importância como capital da Moldávia entre 1564 e 1859, Iasi pode se orgulhar de duas grandes visitas de potestades em sua área. Embora permaneça debaixo de espessos e controvertidos véus - o do tempo e o do interesse geopolítico - o encontro ocorrido entre o príncipe moldavo Dimitrie Cantemir e o tzar Pedro o Grande em Iasi, em junho de 1711, há dados contundentes que comprovam a visita que o Imperador do Brasil realizou à cidade 165 anos mais tarde.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Os apontamentos de Pedro d'Alcântara não deixam sombra de dúvidas quanto ao célebre encontro com o jovem Eminescu, mencionado na postagem anterior. Como também noticiam o apreço que o soberano nutriu por uma jovem estudante de canto que viria a se tornar a famosa soprano lírica Hariclea Darclée (na foto), apreciada por Verdi e Puccini, dentre tantos outros profissionais da música de sua época. Ao ouvi-la num recital exclusivo realizado no Palácio Roznovanu de Iasi, o imperador teria exclamado: "É o rouxinol romeno!"&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;O pesquisador Couto Bulhões ainda encontrou, dentre as anotações esparsas em papeluchos soltos que fazem parte dos apontamentos do soberano brasileiro, memórias de cunho bem menos formal, que parecem remeter a Natalia Kescu, bela moldava de origens nobres, que alguns anos mais tarde viria a se tornar, por casamento, rainha da Sérvia: "Não logro escapar dos olhares penetrantes de Natalia, formosa moldava que freqüenta os círculos do Palácio Rosnovano." Cabe lembrar que Dom Pedro II deixara a Imperatriz Tereza Cristina em Odessa antes de empreender o seu périplo por terras romenas. [A continuar.]&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8051677131470608080?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8051677131470608080/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8051677131470608080' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8051677131470608080'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8051677131470608080'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/06/pedro-ii-em-iasi-2.html' title='Pedro II em Iasi (2)'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TBzEBax38oI/AAAAAAAAB18/s92nBQdBJK0/s72-c/Hariclea_Darcl%C3%A9e.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-2583414054365153706</id><published>2010-06-09T16:03:00.012+03:00</published><updated>2011-02-23T12:57:31.600+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='história'/><title type='text'>Dom Pedro II em Iasi</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Era conhecida a predileção do imperador brasileiro em viajar incógnito. Pesava-lhe a coroa, gostava de cruzar as fronteiras e de ser recebido simplesmente como Pedro d'Alcântara. O cerimonial o enfastiava e tomava seu tempo, que preferia usar para conhecer lugares novos, conversar com grandes personalidades de sua época e estudar.&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;Sua viagem, em 1876, por aquilo que é hoje o atual território da Romênia, deve ter tido muito sucesso nesse sentido, pois são raríssimas as fontes que mencionam sua passagem. Segundo Couto Bulhões, após partir de São Petersburgo no início de setembro para Moscou, Dom Pedro II teria chegado em 18 de setembro à Criméia, para se encontrar com o tzar  Alexandre II em sua residência de verão. Em 14 de novembro de 1876, o imperador chegava ao porto de Beirute. Ora, deparamo-nos aqui com quase 2 meses sobre os quais se conhece apenas a sua passagem por Odessa - onde foi convidado a ler a Torá na sinagoga local no dia 22 de setembro -, Constantinopla e Atenas. Onde teria passado Pedro d'Alcântara o resto de todo aquele tempo?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Couto Bulhões, tenaz em sua minuciosa pesquisa e tendo acesso a inúmeros arquivos, descobriu o registro de um certo Conde "Petru Alcantara" como hóspede especial de Carol I no Palácio Roznovanu de Iasi em 29 de setembro de 1876.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Parece que o soberano brasileiro insistira em visitar a capital &lt;a href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TBDtD5lx8GI/AAAAAAAAB1g/BinDbbyqIMk/s1600/Eminescu.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"&gt;&lt;img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5481141397764567138" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TBDtD5lx8GI/AAAAAAAAB1g/BinDbbyqIMk/s320/Eminescu.jpg" style="cursor: pointer; float: right; height: 300px; margin: 0pt 0pt 10px 10px; width: 200px;" /&gt;&lt;/a&gt;moldava sobretudo para conhecer Avram Goldfaden, artista sobre o qual ouvira falar em Odessa e que acabara de se instalar  em Iasi e lá fundar o primeiro teatro iídiche do mundo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Infelizmente não se sabe com certeza se o encontro com Goldfaden aconteceu, mas outro, relativamente mais importante, teve lugar em Iasi com o diretor da Biblioteca Central, um jovem brilhante de 26 anos e cabelos fartos que era ninguém mais ninguém menos que Mihai Eminescu - o poeta nacional romeno (retrato ao lado, de 1869), que se tornou seu cicerone ao guiá-lo pelo Museu de História Natural, o Jardim Botânico, a Universidade de Medicina - primeiras instituições desse tipo no território romeno -, o parque Copou e o mosteiro Trei Ierarhi.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"Almocei com Eminesco, que logo conheci pela fotografia. De Eminesco não é preciso falar. Deu-me um maço de poemas de sua própria lavra, impressos na revista &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Convorbiri literare&lt;/span&gt; e, depois do almoço, passeamos bastante pelo parque Copou, fazendo-me ele muitas perguntas acerca do Brasil", anotou Dom Pedro II em seus apontamentos de viagem. [A continuar.]&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-2583414054365153706?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/2583414054365153706/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=2583414054365153706' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2583414054365153706'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2583414054365153706'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/06/dom-pedro-ii-em-iasi.html' title='Dom Pedro II em Iasi'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TBDtD5lx8GI/AAAAAAAAB1g/BinDbbyqIMk/s72-c/Eminescu.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4880249541550247863</id><published>2010-06-08T14:51:00.002+03:00</published><updated>2010-06-08T14:56:08.052+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='eveniment'/><title type='text'>Exposição de selos brasileiros em Bucareste</title><content type='html'>&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TA4vCBLqaFI/AAAAAAAAB0I/vUmSNC0EskY/s1600/ConviteSelos2.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 226px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TA4vCBLqaFI/AAAAAAAAB0I/vUmSNC0EskY/s320/ConviteSelos2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5480369508280068178" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"&gt;&lt;meta name="ProgId" content="Word.Document"&gt;&lt;meta name="Generator" content="Microsoft Word 11"&gt;&lt;meta name="Originator" content="Microsoft Word 11"&gt;&lt;link rel="File-List" href="file:///C:%5CDOCUME%7E1%5Cfernandu%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml"&gt;&lt;o:smarttagtype namespaceuri="urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags" name="City"&gt;&lt;/o:smarttagtype&gt;&lt;o:smarttagtype namespaceuri="urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags" name="place"&gt;&lt;/o:smarttagtype&gt;&lt;o:smarttagtype namespaceuri="schemas-houaiss/acao" name="dm"&gt;&lt;/o:smarttagtype&gt;&lt;o:smarttagtype namespaceuri="schemas-houaiss/acao" name="hm"&gt;&lt;/o:smarttagtype&gt;&lt;o:smarttagtype namespaceuri="schemas-houaiss/mini" name="verbetes"&gt;&lt;/o:smarttagtype&gt;&lt;o:smarttagtype namespaceuri="schemas-houaiss/dicionario" name="sinonimos"&gt;&lt;/o:smarttagtype&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate="false" latentstylecount="156"&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if !mso]&gt;&lt;object classid="clsid:38481807-CA0E-42D2-BF39-B33AF135CC4D" id="ieooui"&gt;&lt;/object&gt; &lt;style&gt; st3\:*{behavior:url(#ieooui) }st2\:*{behavior:url(#ieooui) }st1\:*{behavior:url(#ieooui) }st4\:*{behavior:url(#ieooui) } &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:""; 	margin:0in; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:"Times New Roman"; 	mso-fareast-font-family:"Times New Roman";} @page Section1 	{size:8.5in 11.0in; 	margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in; 	mso-header-margin:.5in; 	mso-footer-margin:.5in; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:"Table Normal"; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:""; 	mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; 	mso-para-margin:0in; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:"Times New Roman"; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-size:13pt;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;O Museu Nacional Filatélico (Calea Victoriei 12, Bucareste) inagurará quinta-feira, 10 de junho, às 11 horas, a exposição filatélica “Janelas para o Brasil”, organizada pela Embaixada do Brasil em Bucareste.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A exposição é formada por quatro coleções, por cujo intermédio o público romeno terá a possibilidade de conhecer melhor o Brasil.   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A coleção “Janelas para o Mundo” apresenta selos emitidos no Brasil entre 2005 e 2007, com o objetivo de familiarizar o público com o maravilhoso mundo dos selos. Os selos ilustram esportes, valores culturais e naturais brasileiros, mostrando cenas da vida quotidiana dos brasileiros vistas através de janelas.   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A coleção “O indígena e a proteção da natureza”, formada por selos emitidos pela EBCT, foi realizada graças à colaboração com a FUNAI. A coleção mostra o indígena e suas origens, sua luta pela sobrevivência, sua arte e modo de vida, revelando também os problemas da integração cultural. A coleção reflete o papel do indígena na proteção da natureza e na luta pela sua terra.   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;O futebol, paixão nacional dos brasileiros, é o tema da coleção “Transformando a arte do futebol em selos”, realizada pela EBCT para marcar os 50 anos da conquista brasileira da primeira copa mundial, em 1958. As 23 lâminas que compõem essa coleção apresentam selos brasileiros dedicados ao futebol, no período 1957-2007. Ao longo da história do futebol, o correio brasileiro comemorou, por meio dos selos postais, as glórias e as conquistas desse esporte amado por todos os brasileiros e que foi consagrado pela genialidade de jogadores como Garrincha, Pelé, Nilton Santos, Didi, Ronaldo, Kaká e Lúcio.   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Os visitantes do Museu Nacional Filatélico poderão ainda descobrir o “Universo postal através da visão feminina”. A coleção reúne selos concebidos por seis artistas mulheres que colaboraram com a EBCT nos anos 70 e 90 do século passado, oferecendo feminilidade, beleza e graça aos desenhos da filatelia brasileira. Elas são Ivonne e Rosalia Demonte, Lucia Ramos, Martha Poppe, Pietrina Checcaci e Raquel Braga. Formadas em belas artes, marketing, publicidade e com experiência como ilustradoras de livros e revistas, as criadoras dos selos expostos nessa coleção foram premiadas em vários salões de arte.   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A exposição poderá ser visitada até 10 de julho de 2010.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4880249541550247863?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4880249541550247863/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4880249541550247863' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4880249541550247863'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4880249541550247863'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/06/exposicao-de-selos-brasileiros-em.html' title='Exposição de selos brasileiros em Bucareste'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TA4vCBLqaFI/AAAAAAAAB0I/vUmSNC0EskY/s72-c/ConviteSelos2.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-112532778695289047</id><published>2010-06-07T10:26:00.011+03:00</published><updated>2010-06-08T01:19:58.281+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='capoeira'/><title type='text'>III Festival de Capoeira em Iasi</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TAygT0ERE-I/AAAAAAAABz4/WcW9lfUeD8k/s1600/festivalde+capoeira++iunie+20102.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 226px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TAygT0ERE-I/AAAAAAAABz4/WcW9lfUeD8k/s320/festivalde+capoeira++iunie+20102.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5479931108857549794" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Entre 3 e 6 de junho de 2010, ocorreu em Iasi o III Festival Internacional de Capoeira, organizado pela Associação Esportiva &lt;a href="http://www.capoeiraromania.com/"&gt;K-Noi&lt;/a&gt; sob a direção de Iulian Dumitru, com a participação de mestres capoeiristas brasileiros e com o apoio da Embaixada do Brasil em Bucareste.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-112532778695289047?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/112532778695289047/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=112532778695289047' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/112532778695289047'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/112532778695289047'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/06/iii-festival-de-capoeira-em-iasi.html' title='III Festival de Capoeira em Iasi'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TAygT0ERE-I/AAAAAAAABz4/WcW9lfUeD8k/s72-c/festivalde+capoeira++iunie+20102.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8654981265727274700</id><published>2010-05-30T00:10:00.003+03:00</published><updated>2010-05-30T13:27:33.304+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='dans'/><title type='text'>Dançarinos brasileiros em Bucareste</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TAGDThzaoHI/AAAAAAAABzI/6C4czh_YLIk/s1600/Kafig_invitationElectro.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 229px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TAGDThzaoHI/AAAAAAAABzI/6C4czh_YLIk/s320/Kafig_invitationElectro.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5476802993374011506" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Hip hop-ul întâlneşte febra braziliană şi dansul contemporan într-un spectacol inedit miercuri, 02 şi joi 03 iunie 2010, ora 19, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra. 11 dansatori brazilieni, pe două spectacole ale companiei de dans contemporan &lt;a href="http://www.kafig.com/choix.html"&gt;Käfig&lt;/a&gt;, vor aduce publicului bucureştean o doză de frenezie, la invitaţia Institutului Francez şi a Ambasadei Franţei în România.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Programul se compune astfel din două piese de câte 30 de minute: Agwa (apă), coregrafie creată de Mourad Merzouki în septembrie 2008 în cadrul Bienalei de dans de la Lyon şi Correria, unde se regăseşte mai degrabă hip-hop-ul intens şi brut al dansatorilor brazilieni. Coregrafia Agwa a lui Mourad Merzouki este plasată sub semnul apei şi distilează picătură cu picătură un mesaj ecologic privind acest element fundamental. În Correria, coregrafia pleacă de la un cotidian alert, în contratimp, o cursă frenetică şi trepidantă, ca cea care ne guvernează în prezent vieţile. &lt;/div&gt;&lt;p style="text-align: justify;" class="MsoNormal"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8654981265727274700?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8654981265727274700/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8654981265727274700' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8654981265727274700'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8654981265727274700'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/05/dancarinos-brasileiros-em-bucareste.html' title='Dançarinos brasileiros em Bucareste'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/TAGDThzaoHI/AAAAAAAABzI/6C4czh_YLIk/s72-c/Kafig_invitationElectro.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-1533705839762850736</id><published>2010-04-27T21:13:00.014+03:00</published><updated>2010-06-10T00:09:47.924+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='história'/><title type='text'>Dom Pedro II na Romênia</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S9c21vGJ6PI/AAAAAAAABy8/FYPaggMnr4U/s1600/03a+portrait.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 126px; height: 200px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S9c21vGJ6PI/AAAAAAAABy8/FYPaggMnr4U/s200/03a+portrait.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5464896969640634610" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Recentemente, um amigo chamou minha atenção para um livro menos conhecido do igualmente obscuro historiador Couto Bulhões (na foto, em seus anos de mocidade) que, malgrado suas detalhadas pesquisas interdisciplinares, de importância internacional, centradas sobretudo nas mais diversas áreas da História e da Museologia, caiu imerecidamente no esquecimento de seus concidadãos brasileiros.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Professor na cátedra de História da tradicional universidade finlandesa de Turku, esse amigo teve a gentileza de apontar, dentre as inúmeras obras de Couto Bulhões, todas densas e de vivo interesse acadêmico, uma que aqui nos interessa de maneira especial: "O Imperador Errante", fruto de intensa pesquisa realizada em diversas bibliotecas, arquivos públicos e pessoais, de Petrópolis a São Petersburgo, a propósito da viagem que Dom Pedro II realizou à Europa em 1876, vindo de sua exitosa visita aos Estados Unidos da América.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Embora tema de diversos volumes, dentre os quais alguns assinados por Argeu Guimarães, a viagem empreendida pelo "neto de Marco Aurélio" (como apelidou-o Victor Hugo) pela Europa, em especial pelo Leste europeu, sofre ainda de várias lacunas que aparentemente só o trabalho dedicado, honesto e paciente de Couto Bulhões logrou um dia revelar para o grande público.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dentre essas lacunas, consta a viagem que o imperador brasileiro realizou, incógnito, pela Bessarábia, Moldávia, Valáquia e Transilvânia, numa Romênia prestes a declarar sua independência do então Império Otomano e em territórios ainda sob dominação russa e austro-húngara. Sobre essa viagem vamos nos debruçar detalhadamente nas próximas postagens. [A continuar.]&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-1533705839762850736?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/1533705839762850736/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=1533705839762850736' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1533705839762850736'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1533705839762850736'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/04/dom-pedro-ii-na-romenia.html' title='Dom Pedro II na Romênia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S9c21vGJ6PI/AAAAAAAABy8/FYPaggMnr4U/s72-c/03a+portrait.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-5546626384714026050</id><published>2010-04-22T22:11:00.006+03:00</published><updated>2010-04-22T22:59:29.150+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='romanii despre Brazilia'/><title type='text'>Un bacauan in Brazilia</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S9CnCSaNGpI/AAAAAAAABys/hWe0t6hMUXs/s1600/100_0550+%28Small%29.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S9CnCSaNGpI/AAAAAAAABys/hWe0t6hMUXs/s200/100_0550+%28Small%29.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5463050005743737490" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Interesul meu  pentru Brazilia a inceput de mult, imi amintesc ca fantasticam deseori cu prietenii mei din copilarie cum ar fi aceasta tara, desigur atunci eram doar copii, fantazia era lumea noastra, totul era frumos si usor de ajuns acolo, doar sa inchizi ochii si ai ajuns.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;M-am nascut in Bacau, am 26 de ani, sase i-am petrecut in Italia iar acum locuiesc in Brazilia. La invitatia unor prieteni brazilieni pe care ii cunoscusem in Italia am ajuns aici, imi amintesc stralucirea soarelui la coborarea din avion iar frumoasele reflexe pe care frunzele palmierilor le faceau m-au incantat.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Prima mea destinatie a fost in inima Braziliei intr-un oras numit Goiânia, capitala statului Goiás, nu este un oras turistic dar am avut destule experiente frumoase aici si multe lucruri inca ma mai surprind. In schimb, statul Goiás ofera nenumarate atractii turistice naturale sau orase coloniale care te incanta cu aspectul tipic viu colorate al epocii colonizatorilor portughezi. Unul dintre acestea este orasul Goiás, care poarta acelas nume al statului din care face parte, dar nu s-a chemat intotdeauna asa, portughezii care i-au pus bazele l-au numit Vila Bela si intr-adevar este un loc frumos. In acesta am petrecut momente minunate, un oras pe care unii il considera o perla a Portugaliei la o distanta de mii de kilometri de ea.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In Caldas Novas, cum o spune si numele, apele calde vulcanice te fac sa te simti  ca un nou nascut; aici am petrecut multe zile de relax. Mergand mai la nord am ajuns in Aruana, un orasel pe malurile raului Araguaia, traversandu-l se ajunge in statul Mato Grosso; aici am asistat la cel mai frumos apus de soare din cate vazusem.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Un alt oras colonial din statul Goiás este Pirenópolis, care m-a inc&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S9CnGTmxzeI/AAAAAAAABy0/GRyA7Xup3pE/s1600/100_0795+%28Small%29.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S9CnGTmxzeI/AAAAAAAABy0/GRyA7Xup3pE/s200/100_0795+%28Small%29.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5463050074784386530" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;antat cu casele frumos colorate, strazile pietruite si frumos iluminate iar ca sa ma racoresc am  mers la cativa kilometri departare de oras la una din multele cascade de pe aici, despre acest loc multi locuitori mai superstitiosi spun ca ar fi locul de aterizare a unor farfurii zburatoare, eu pot sa spun doar ca este foarte frumos.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Calatorind in statul Minas Gerais, stat in care este puternic dezvoltat mineritul dupa cum o spune si numele, am ajuns in orasul Ouro Preto, [sus dreapta] care pe timpul faimosului sculptor nascut aici Antônio Francisco Lisboa (Aleijadinho), se numea Vila Rica. Primul lucru l-am observat a fost dificultatea cu care se circula pe strazile de aici deoarece sunt de o inclinatie coplesitoare. Bisericile in stil baroc sunt uimitoare; a fost destul de greu ma plimb prin oras deoarece totul este urcare si coborare dar a meritat efortul. Ultima calatorie a fost in statul Rio de Janeiro cu destinatia Búzios, aici plimbarea prin oras a fost foarte placuta iar apusul l-am admirat asezat pe banca impreuna cu Brigitte Bardot, adica cu statuia ei asezata comod cu privirea catre marea de o frumusete unica.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Urmatorul loc pe care il voi vizita in Brazilia nu stiu care va fi, dar de un lucru sunt sigur: gandul imi este mereu acasa in Romania.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Articol semnat de &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Claudiu Dascalu&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-5546626384714026050?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/5546626384714026050/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=5546626384714026050' title='3 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5546626384714026050'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5546626384714026050'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/04/un-bacauan-in-brazilia.html' title='Un bacauan in Brazilia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S9CnCSaNGpI/AAAAAAAABys/hWe0t6hMUXs/s72-c/100_0550+%28Small%29.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>3</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8652826153530962692</id><published>2010-03-29T14:17:00.004+03:00</published><updated>2010-04-11T01:59:11.582+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='romanii despre Brazilia'/><title type='text'>Descobrimento do Brasil</title><content type='html'>&lt;meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"&gt;&lt;meta name="ProgId" content="Word.Document"&gt;&lt;meta name="Generator" content="Microsoft Word 11"&gt;&lt;meta name="Originator" content="Microsoft Word 11"&gt;&lt;link rel="File-List" href="file:///C:%5CDOCUME%7E1%5Cfernandu%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml"&gt;&lt;o:smarttagtype namespaceuri="schemas-houaiss/acao" name="dm"&gt;&lt;/o:smarttagtype&gt;&lt;o:smarttagtype namespaceuri="schemas-houaiss/acao" name="hm"&gt;&lt;/o:smarttagtype&gt;&lt;o:smarttagtype namespaceuri="schemas-houaiss/mini" name="verbetes"&gt;&lt;/o:smarttagtype&gt;&lt;o:smarttagtype namespaceuri="schemas-houaiss/dicionario" name="sinonimos"&gt;&lt;/o:smarttagtype&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate="false" latentstylecount="156"&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if !mso]&gt;&lt;object classid="clsid:38481807-CA0E-42D2-BF39-B33AF135CC4D" id="ieooui"&gt;&lt;/object&gt; &lt;style&gt; st2\:*{behavior:url(#ieooui) }st1\:*{behavior:url(#ieooui) }st3\:*{behavior:url(#ieooui) } &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:""; 	margin:0in; 	margin-bottom:.0001pt; 	text-align:right; 	mso-pagination:widow-orphan; 	direction:rtl; 	unicode-bidi:embed; 	font-size:12.0pt; 	font-family:"Times New Roman"; 	mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; 	mso-ansi-language:RO; 	mso-bidi-language:HE; 	mso-no-proof:yes;} @page Section1 	{size:595.3pt 841.9pt; 	margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in; 	mso-header-margin:35.4pt; 	mso-footer-margin:35.4pt; 	mso-paper-source:0; 	mso-gutter-direction:rtl;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:"Table Normal"; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:""; 	mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; 	mso-para-margin:0in; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:"Times New Roman"; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Invitat de TPRB sa scrie un text despre "Brazilia sa imaginara", Jacky Meirovici (n. Bucuresti, 1972) a facut amabilitatea de a ne trimite urmatoarele cuvinte:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;Pentru un român, pentru un european in &lt;st1:verbetes st="on"&gt;general&lt;/st1:verbetes&gt;, imaginarul Braziliei se naste &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; se hrăneşte din tensiunea distanţei din &lt;st1:verbetes st="on"&gt;total&lt;/st1:verbetes&gt; &lt;st1:verbetes st="on"&gt;familiar&lt;/st1:verbetes&gt; &lt;st1:verbetes st="on"&gt;si&lt;/st1:verbetes&gt; perfect străin. Pentru o Europă ce îşi defineşte &lt;st1:verbetes st="on"&gt;paradigma&lt;/st1:verbetes&gt; culturală ca fiind aceea a catolicismului &lt;st1:verbetes st="on"&gt;si&lt;/st1:verbetes&gt;, consecutiv, a catedralelor, catolicismul brazilian, cu excesivitatea barocă &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; sălbatică &lt;st1:verbetes st="on"&gt;este&lt;/st1:verbetes&gt; siderantă. Pentru trăitorul într-o &lt;st1:verbetes st="on"&gt;mică&lt;/st1:verbetes&gt; &lt;st1:verbetes st="on"&gt;ţară&lt;/st1:verbetes&gt; est-europeană, posibilitatea de a parcurge mii de kilometri &lt;st1:verbetes st="on"&gt;fără&lt;/st1:verbetes&gt; ca &lt;st1:verbetes st="on"&gt;ţara&lt;/st1:verbetes&gt; să devină străinătate deconcertează. Pentru omul postmodern occidental, supratehnologizat &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; urban, existenţa unor triburi necunoscute care atacă elicoptere cu săgeţi îngrozeşte.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;Brazilia, poate mai mult ca oricare loc pe Pământ, pare a fi un ţinut îndepărtat &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; necunoscut, imposibil de domesticit &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; stăpânit. Deşi cucerit cu Crucea &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; Spada pentru Coroana &lt;st1:verbetes st="on"&gt;lusitană&lt;/st1:verbetes&gt;, pamântul acesta pare mai recalcitrant &lt;st1:verbetes st="on"&gt;si&lt;/st1:verbetes&gt; mai neobedient decât cele din jurul său, stăpânite de spanioli. &lt;st1:verbetes st="on"&gt;Este&lt;/st1:verbetes&gt; poate săngele negru, care şi-a luat aici revanşa libertăţii?&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;st1:verbetes st="on"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;Ar&lt;/span&gt;&lt;/st1:verbetes&gt;&lt;span lang="RO"&gt; trebui să ne întrebăm, cu prudenţă: exista un &lt;st2:hm st="on"&gt;imaginar&lt;/st2:hm&gt; "românesc" al Braziliei? Cu alte cuvinte, există &lt;st1:verbetes st="on"&gt;ceva&lt;/st1:verbetes&gt; la noi, românii, care ne apropie mai mult de acel ţinut, care ne atrage &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; fascinează mai mult decăt, să zicem pe francezi sau cehi? Poate că da. &lt;st1:verbetes st="on"&gt;Nu&lt;/st1:verbetes&gt; e aici vorba despre locurile comune ale latinităţii care ne dezvăluie laturile comune. Ci, aş spune, de o fraternitate în alteritate. România, acel ţinut la marginea Occidentului (&lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; poate dincolo de ea), există în imaginarul european ca o &lt;st1:verbetes st="on"&gt;ţară&lt;/st1:verbetes&gt; populată de vampiri &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; vârcolaci, &lt;st1:verbetes st="on"&gt;abia&lt;/st1:verbetes&gt; intrată în modernitate. Contrastul dintre &lt;st1:verbetes st="on"&gt;real&lt;/st1:verbetes&gt; &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; fantasmat &lt;st1:verbetes st="on"&gt;este&lt;/st1:verbetes&gt; cred, &lt;st1:verbetes st="on"&gt;similar&lt;/st1:verbetes&gt;, la cele două ţări. Brazilia &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; România sunt două locuri despre care mai mult se imaginează decât se ştie, în care &lt;st1:verbetes st="on"&gt;legenda&lt;/st1:verbetes&gt; e mai funcţională ca orice ghid turistic.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;Ce &lt;st1:verbetes st="on"&gt;mi&lt;/st1:verbetes&gt; se pare că apropie în plus cele două ţări &lt;st1:verbetes st="on"&gt;este&lt;/st1:verbetes&gt; o aparentă lipsă a esenţei tragice în aluatul naţional. Deriziunii &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; suprarealismului românesc îî corespund, în peisajul brazilian, un soi de exhibiţionism nonşalant. Lupta devine dans &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; mizeria &lt;st1:verbetes st="on"&gt;extremă&lt;/st1:verbetes&gt; atracţie turistică.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;Imensitatea teritoriului aseamănă Brazilia unei alte planete. Ce hrăneşte însă imaginarul &lt;st1:verbetes st="on"&gt;nu&lt;/st1:verbetes&gt; &lt;st1:verbetes st="on"&gt;este&lt;/st1:verbetes&gt; dimensiunea – căci &lt;st1:verbetes st="on"&gt;ar&lt;/st1:verbetes&gt; fi aplicabile &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; Statelor Unite, Canadei sau Rusiei – ci heterogenitatea &lt;st1:verbetes st="on"&gt;fecundă&lt;/st1:verbetes&gt; a straturilor culturale. Rădăcinile fabulosului stau tocmai în metisajul dintre un spaţiu de necuprins &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; senzaţia de permanent nou adică, la limită, de veşnic necunoscut.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;Există loc, in &lt;st1:verbetes st="on"&gt;general&lt;/st1:verbetes&gt;, astăzi, unui &lt;st2:hm st="on"&gt;imaginar&lt;/st2:hm&gt; geografic? Cu milioane de fotografii accesabile pe &lt;st1:verbetes st="on"&gt;internet&lt;/st1:verbetes&gt; sau explorarea cu programe de tip Google Earth, Brazilia ne &lt;st1:verbetes st="on"&gt;este&lt;/st1:verbetes&gt; imediat accesibilă. Carnavalul din &lt;st2:dm st="on"&gt;Rio&lt;/st2:dm&gt;, atracţii ca Ipanema &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; Copacabana, statuia lui &lt;st1:verbetes st="on"&gt;Cristos&lt;/st1:verbetes&gt; din &lt;st3:sinonimos st="on"&gt;Corcovado&lt;/st3:sinonimos&gt;, jungla sau imensul &lt;st1:verbetes st="on"&gt;sert&lt;span style="" lang="EN-US"&gt;ã&lt;/span&gt;o&lt;/st1:verbetes&gt;, cascada Iguaçu, sunt imediat explorabile &lt;st1:verbetes st="on"&gt;si&lt;/st1:verbetes&gt; vizibile. Pentru mine, care &lt;st1:verbetes st="on"&gt;nu&lt;/st1:verbetes&gt; am călcat vreodată pe acele meleaguri, &lt;st1:verbetes st="on"&gt;ele&lt;/st1:verbetes&gt; &lt;st1:verbetes st="on"&gt;nu&lt;/st1:verbetes&gt; reprezintă Brazilia, &lt;st1:verbetes st="on"&gt;ele&lt;/st1:verbetes&gt; &lt;st1:verbetes st="on"&gt;nu&lt;/st1:verbetes&gt; răspund la nedumeririle mele privind un loc în care oamenii au &lt;st1:verbetes st="on"&gt;nume&lt;/st1:verbetes&gt; ciudate, asemenea unui Don &lt;st1:verbetes st="on"&gt;Quixote&lt;/st1:verbetes&gt; care a devenit realitate (unde aţi mai auzit de &lt;st1:verbetes st="on"&gt;nume&lt;/st1:verbetes&gt; ca Mozart Camargo Guarnieri sau Radamés Gnattali&lt;st1:verbetes st="on"&gt;&lt;/st1:verbetes&gt;?) privind o &lt;st1:verbetes st="on"&gt;ţară&lt;/st1:verbetes&gt; care îşi zideşte capitala în mijlocul unei imense stepe, pe parcursul a 4 ani din cea de a doua jumătate a secolului trecut &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; cu toate acestea reprezentând unul din cele mai perfect plănuite &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; construite oraşe din &lt;st1:verbetes st="on"&gt;lume&lt;/st1:verbetes&gt;, privind o societate în care coexistă aparent pacific, descendenţii portughezi cu cei ai Africii Negre?&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p class="MsoNormal" dir="LTR" style="text-align: justify; direction: ltr; unicode-bidi: embed;"&gt;&lt;span lang="RO"&gt;Brazilia – tărâm de legende sau destinaţie turistică? Brazilia, &lt;st1:verbetes st="on"&gt;ţara&lt;/st1:verbetes&gt; cu jungle neexplorate, plaje nesfărşite, trăind în ritmuri de &lt;st1:verbetes st="on"&gt;samba&lt;/st1:verbetes&gt; sau Brazilia, expresie paradigmatica a terrei incognita? Poate ambele, coexistând. &lt;st2:hm st="on"&gt;Chiar&lt;/st2:hm&gt; &lt;st1:verbetes st="on"&gt;şi&lt;/st1:verbetes&gt; pentru cei care i-au trecut hotarul, misterul, cred, rămâne.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8652826153530962692?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8652826153530962692/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8652826153530962692' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8652826153530962692'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8652826153530962692'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/03/descobrimento-do-brasil.html' title='Descobrimento do Brasil'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-5054516115236287851</id><published>2010-03-28T10:58:00.002+03:00</published><updated>2010-03-28T11:03:21.963+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='eveniment'/><title type='text'>Mini-enciclopédia Brasil-Romênia</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S68NEhu9KSI/AAAAAAAAByk/DwK0NqPxRnE/s1600/2195.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 135px; height: 200px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S68NEhu9KSI/AAAAAAAAByk/DwK0NqPxRnE/s200/2195.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5453592045194914082" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;A Academia Brasileira de Letras e a Fundação Alexandre de Gusmão  convidam para o lançamento do livro &lt;a style="font-weight: bold; font-style: italic;" href="http://www.thesaurus.com.br/livro/2195/brasil-romenia-pontes-culturais/"&gt;Brasil e Romênia: Pontes  Culturais&lt;/a&gt;, do professor Ático Vilas-Boas da Mota, a realizar-se no dia  30 de março de 2010, às 15 horas, no Rio de Janeiro, na sede da  Academia, localizada à Av. Presidente Wilson, 203, Castelo.&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;b&gt;&lt;i&gt; &lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-5054516115236287851?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/5054516115236287851/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=5054516115236287851' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5054516115236287851'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5054516115236287851'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/03/mini-enciclopedia-brasil-romenia.html' title='Mini-enciclopédia Brasil-Romênia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S68NEhu9KSI/AAAAAAAAByk/DwK0NqPxRnE/s72-c/2195.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-1736572125865079749</id><published>2010-03-18T11:53:00.005+02:00</published><updated>2010-03-18T15:10:12.928+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='romanii despre Brazilia'/><title type='text'>Un român in Rio Grande do Sul I</title><content type='html'>&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Episodul 1: Plecarea, primele impresii, acomodarea.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;Aventura vietii mele avea sa inceapa exact acum un an, cand m-am decis sa las copilariile deoparte si sa fac ceva pentru societatea in care traiesc. La sfatul unor buni prieteni m-am inscris intr-o organizatie studenteasca al carei rol este acela de a pregati agenti ai schimbarii, oameni care sa aduca un impact nemaipomenit asupra sferei sociale in care isi desfasoara activitatile de zi cu zi. Ajuns la interviul pentru a fi selectionat in aceasta organizatie, mi s-a adresat urmatoarea intrebare: "Unde ai dori sa pleci?" Nu am stat prea mult pe ganduri si am raspuns ca mi-ar placea sa ajung in Brazilia. Evident ca raspunsul meu se baza pe tot ceea ea ce nu stiam despre aceasta tara, de aceea am argumentat ca m-as duce acolo doar ca sa vad in ce fel populatia europeana a reusit sa schimbe societatea bastinasa existenta acolo deja de mii de ani. A fost un raspuns oarecum superficial, intrucat am raspuns la primul gand, nu am stat sa aprofundez prea mult si nici nu m-am gandit la adevaratele motive la care ma gandisem cu mult timp in urma. Cred ca este visul oricui sa ajunga intr-o tara asa exotica cum este Brazilia, si chiar daca nu viseaza, dupa ce-l vei intreba de Brazilia, imaginatia ii va lucra si il va transporta pana dincolo de Atlantic, unde altundeva decat in capitala Braziliei, Rio de Janeiro. Nu nu am gresit. Stiu ca Rio de Janeiro nu este capitala Braziliei, adica nu mai este, deoarece prin 1961 daca nu ma insel, capitala s-a mutat la Brasilia in Districtul Federal. Voi vorbi un pic despre prejudecatile legate de brazilieni si de inexactitatile cu care ne confruntam din lipsa de cunoastere. Cand spui Brazilia ai crede ca automat vorbesti despre fotbal, samba, nuca de cocos, Rio de Janeiro, plaje si in ultimul rand, despre frumusetea braziliencelor. Aceasta era si conceptia mea inainte de a pleca. Acum dupa acea perioada pe care am petrecut-o acolo, pot spune ca Brazilia este un amalgam de trairi si simtiri, cum nu am mai experimentat nicaieri.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Trec direct la ceea ce inseamna primele impresii, primele momente pe care le-am petrecut pe aeroportul Salgado Filho din Porto Alegre. Mi-am vazut numele scris pe o foaie de hartie, alaturi de 2 fete frumoase, m-am bucurat, iar dintr-o data un grup imens de persoane s-a apropiat de mine, spunandu-mi ca ma vor astepta multe zile de distractie, nebunii dar si munca. Eram extenuat dupa atatea ore de zbor dar asta nu m-a impiedicat sa zambesc si sa le multumesc pentru primirea calduroasa pe care mi-au facut-o.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Intr-adevar ma asteptau zile incredibile, prietenii ce vor dura o viata, amintiri ce vor ramane mai mult decat voi putea eu sa traiesc. Voi trai prin amintirile pe care le las in urma, voi trai prin prietenii pe care mi i-am facut si voi trai prin toti cei care au interactionat cu mine. Este atat de usor sa lasi o urma, si este la fel de usor sa-i faci pe oameni sa vada ca si pot impacta mediul in care traiesc.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Primele zile mi le-am petrecut incercand sa cunosc orasul, un oras de altfel destul de mare si destul de colorat. Am fost dezorientat un pic la inceput dar spiritul meu de roman autentic m-a ajutat sa depasesc situatiile neprevazute. M-a bucurat sa vad oamenii zambind, sa-i vad mereu dornici de viata si de miscare, m-a bucurat sa-i vad discutand nu numai despre politica ci si despre familie, muzica, timp liber si altele.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Deja in viata mea se schimbase multe lucruri, si inca multe alte lucruri aveau sa se schimbe. Eram de abia la inceput si nici nu banuiam ca eu nu am sa mai fiu eu.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Incetul cu incetul aveam sa ma transform intr-un gaúcho. Acum revenit in tara, ma simt ca un peste pe uscat, ma simt situat in afara ariei mele de confort. Va urma....&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S6H5DgWacwI/AAAAAAAAByc/KPvdQnE6spI/s1600-h/19770_219619368489_759373489_2938673_7824729_n.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S6H5DgWacwI/AAAAAAAAByc/KPvdQnE6spI/s200/19770_219619368489_759373489_2938673_7824729_n.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5449910862713877250" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Autorul despre el insusi&lt;/span&gt;: &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Ma numesc Bogdan Anghel, am 21 de ani, sunt student la Facultatea de Stiinte Politice la Universitatea din Bucuresti, in anul 3, si sunt membru al AIESEC de un an de zile dar mai activez si in cadrul altor organizatii atat guvernamentale cat si neguvernamentale. Imi place sa calatoresc, imi place istoria, imi place sa ajut la dezvoltarea durabila a unei comunitati si de aceea consider ca dorindu-ti sa ai un impact asupra societatii te va ajuta sa-ti indeplinesti multe vise. Sunt un tip prietenos si de aceea daca aveti vreo curiozitate legata de experienta mea din Brazilia, imi puteti lasa comentarii la care eu as putea sa raspund oricand. Schimbarea vine din interiorul nostru, si daca reusim sa ne schimbam pe noi insine, vom reusi sa schimbam in bine si comunitatea in care traim.&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-1736572125865079749?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/1736572125865079749/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=1736572125865079749' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1736572125865079749'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1736572125865079749'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/03/un-roman-in-rio-grande-do-sul-i.html' title='Un român in Rio Grande do Sul I'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S6H5DgWacwI/AAAAAAAAByc/KPvdQnE6spI/s72-c/19770_219619368489_759373489_2938673_7824729_n.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-3964512484790034101</id><published>2010-03-15T23:43:00.004+02:00</published><updated>2010-03-15T23:57:16.112+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Meneses em Bucareste</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S56rn-xC5pI/AAAAAAAAByU/SEHwS5FsWN0/s1600-h/ate.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 134px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S56rn-xC5pI/AAAAAAAAByU/SEHwS5FsWN0/s200/ate.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5448981302516835986" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Dias 18 e 19 de março de 2010 vai se apresentar em Bucareste um dos grandes nomes mundiais do violoncelo: o brasileiro &lt;a href="http://www.antoniomeneses.com/"&gt;Antonio Meneses&lt;/a&gt;, que interpretará, junto com a &lt;a href="http://fge.org.ro/"&gt;Filarmônica George Enescu&lt;/a&gt; no Ateneu Romeno (foto do interior ao lado), a mais prestigiosa sala de concertos da Romênia, o Concerto para Violoncelo opus 104 do compositor tcheco Antonín Dvorák.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-3964512484790034101?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/3964512484790034101/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=3964512484790034101' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3964512484790034101'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3964512484790034101'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/03/meneses-em-bucareste.html' title='Meneses em Bucareste'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S56rn-xC5pI/AAAAAAAAByU/SEHwS5FsWN0/s72-c/ate.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-1660844060576729469</id><published>2010-01-27T23:33:00.002+02:00</published><updated>2010-01-27T23:41:05.703+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Steinhardt em português</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Transcrevo, a seguir, artigo intitulado &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Memórias de um mártir cristão no inferno do totalitarismo&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, de autoria de Felipe Cherubin, publicado em 17 de janeiro de 2010 pelo jornal &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://www.estadao.com.br/"&gt;O Estado de S. Paulo&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S2Cy3_1TSLI/AAAAAAAABvo/7d6CGHwE9xA/s1600-h/parintele-nicolae-steinhardt.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 234px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S2Cy3_1TSLI/AAAAAAAABvo/7d6CGHwE9xA/s320/parintele-nicolae-steinhardt.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5431537825706363058" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt;, de Nicolae Steinhardt (1912-1989), é uma surpresa no circuito editorial brasileiro. Afinal, por que publicar um livro de memórias de um monge ortodoxo romeno aqui desconhecido? Primeiro, porque &lt;span style="font-style: italic;"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt; é um documento histórico, esforço pessoal do monge Nicolae para preservar a dignidade humana e manifestar resistência espiritual por meio da literatura, sendo uma resposta ao fenômeno totalitário, isto é, da capacidade humana de resistir e realizar sua plenitude, mesmo diante de intensa privação. Segundo, &lt;span style="font-style: italic;"&gt;O Diário&lt;/span&gt; é uma obra-prima literária que transita por uma lista infindável de autores da cultura humanística, num verdadeiro espírito de abertura intelectual. Texto confessional na tradição socrático-agostiniana, nele a preservação da memória e a confissão sincera são aspectos indissociáveis que moldaram a vida e o pensamento do monge e revelam, sobretudo, o lado mais perverso da cultura e da política romena sob o regime comunista, entre 1947 e 1989.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Steinhardt conviveu com importantes intelectuais romenos, como Noica, Eliade, Chimet, Cioran e Ionesco. Recebeu reconhecimento do papa João Paulo II, admirador de sua obra.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;As ideias que desenvolveu não se reduzem apenas ao universo romeno. Sua grande lição é que o totalitarismo, como fenômeno universal, muda de nome, mas sua natureza persiste - o fato é que a liberdade humana sempre estará diante desta ameaça.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Assim, Steinhardt não fica apenas no relato autobiográfico. Seu diário revela uma visão libertária, apresentada de forma fragmentada no decorrer do texto (por meio de flashes entre o passado e o futuro) e segue, surpreendentemente, um fio condutor coeso, que dá unidade à cosmovisão proposta e vivida pelo autor.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Essa unidade, em linhas gerais, está disposta, primeiramente, por meio da conversão de Nicolae ao cristianismo e da própria essência do que é ser cristão e, secundariamente, pela lição apresentada na forma de três soluções para o homem resistir diante da mais dura opressão, ilustrada por fatos biográficos da tríade Solzhenitsyn, Zinoviev e Churchill. As soluções, supostamente simples, são difíceis de seguir: seus escritos são uma lição de como guiar a si mesmo num cenário desesperador, dominado pelo niilismo e o absurdo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Em &lt;span style="font-style: italic;"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt;, fica claro que Steinhardt desenvolve seu pensamento colocando o problema de Deus não em aspectos teológicos, mas antropologicamente, como drama do homem concreto - dessa maneira, são acolhidas as ideias de Jean-Paul Sartre, Albert Camus, Thomas Mann, Franz Kafka e, principalmente, Dostoievski, pensadores que trataram da questão existencial, do pecado e da redenção. Citando as lições de Dostoievski, Steinhardt faz uma interessante defesa da condição humana, fundada no livre-arbítrio, apontando o mal não como criação divina, mas consequência da liberdade humana.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A grande contribuição do seu diário é resgatar a mensagem cristã original, desmistificando aquela visão do cristão como um homem recluso, pudico, que renuncia à vida da matéria em nome da conquista do paraíso. O cristianismo existencialista de Steinhardt está com os olhos no presente, em contato constante com a mundanidade e as vicissitudes da vida. É o cristianismo que agrega e abriga e que vive com o a mente e o coração em Deus, mas com os pés no chão.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;No pensamento de Steinhardt, em que vida e política são indissociáveis, voltamos ao velho ideal platônico da República, isto é, devemos cultivar a virtude privada para não cairmos no vício público, procurando, assim, equacionar de um lado a lei e a ordem da vida civil e, de outro, a esfera da liberdade individual, evitando a domesticação totalitária e a anarquia.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-1660844060576729469?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/1660844060576729469/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=1660844060576729469' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1660844060576729469'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1660844060576729469'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/01/steinhardt-em-portugues.html' title='Steinhardt em português'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S2Cy3_1TSLI/AAAAAAAABvo/7d6CGHwE9xA/s72-c/parintele-nicolae-steinhardt.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-974348231426459246</id><published>2010-01-24T18:05:00.003+02:00</published><updated>2010-01-24T18:26:34.805+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Steinhardt no Brasil: entrevista</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Transcrevo, a seguir, artigo intitulado &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;O monge que achou a liberdade na prisão&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, de autoria de Antonio Gonçalves Filho e Felipe Cherubin, publicado em 17 de janeiro de 2010 pelo jornal &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://www.estadao.com.br/"&gt;O Estado de S. Paulo&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S1xyzfdxYmI/AAAAAAAABvg/RnokQCOnAc4/s1600-h/Livro_OdiarioDaFelicidade.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 274px; height: 350px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S1xyzfdxYmI/AAAAAAAABvg/RnokQCOnAc4/s400/Livro_OdiarioDaFelicidade.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5430341479647240802" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt;, primeiro livro do monge ortodoxo romeno Nicolae Steinhardt publicado no Brasil, chega às livrarias para apresentar ao leitor um autor praticamente desconhecido. Steinhardt, no entanto, foi um dos pensadores mais intrigantes da cultura romena no século 20. Nascido em Bucareste, no seio de uma família judia, teve formação jurídica e logo se tornou crítico literário, manifestando profunda erudição.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Steinhardt publicou pouco em vida. São textos que se resumem a análises literárias - com exceção de &lt;span style="font-style: italic;"&gt;O Diário&lt;/span&gt;, sua obra-prima -, legado de uma vida que testemunhou o lado mais sombrio da cultura e da política romena.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Em 1960, Steinhardt, interrogado pela &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Securitate&lt;/span&gt;, polícia ideológica do regime comunista romeno, recusou-se a colaborar como testemunha de acusação no processo movido contra um grupo de intelectuais, entre eles seu melhor amigo, o filósofo Constantin Noica.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A sua recusa lhe custou a pena de 12 anos de trabalhos forçados, dos quais cumpriu 4. Convertido ao cristianismo na prisão, ele foi libertado em 1964, retirando-se para a vida no mosteiro.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Publicado pela &lt;a href="http://www.erealizacoes.com.br/editora/catalogo.asp"&gt;É Realizações&lt;/a&gt; (554 páginas, R$ 110), &lt;span style="font-style: italic;"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt; foi traduzido por Elpídio Mário Dantas Fonseca, estudioso da obra de Steinhardt. A seguir, o tradutor fala, em entrevista exclusiva concedida ao Estado, sobre o livro.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;Certas passagens do livro marcam uma mudança formal na linguagem de Steinhardt, considerando que num dos primeiros livros, &lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic; color: rgb(0, 0, 102);"&gt;À Maneira...de Cioran, Noica, Eliade&lt;/span&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;, ele emulava o estilo de outros autores. Steinhardt buscava deliberadamente essa imitação ou um caminho próprio? Qual a sua conclusão sobre a sua construção estilística?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;A construção estilística dele revela um autor com o completo domínio da língua. Então, propositadamente, procurei manter o nível elevado onde era elevado e o nível vulgar onde era vulgar. Algumas vezes ele emprega palavrões, expressões cruas, estão assim no romeno. Minha ideia foi a de manter em português a mesma construção original.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;É difícil entender o enredo da obra e da vida de Steinhardt sem o conhecimento prévio de sua relação com Constantin Noica, amizade, aliás, que o levou à prisão. Que tipo de envolvimento ele teve com o filósofo?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Steinhardt e Noica foram alunos do filósofo romeno Nae Ionescu, além de terem feito parte de uma geração de grandes intelectuais - Emil Cioran, Eugène Ionesco e Mircea Eliade. Eles tinham uma grande amizade e o próprio Steinhardt considerava Noica um segundo pai, que o fez nascer de novo, apontando o mosteiro onde passou seus últimos anos. O crítico Virgil Bulat, aliás, considerava suas obras filosóficas complementares. A vida de Steinhardt está intimamente ligada à de Noica, um dos muitos intelectuais romenos que confrontaram o regime instalado em seu país e passaram a ser perseguidos, tendo obras censuradas. O simples fato de se falar mal do regime em reuniões levou o governo a infiltrar nelas espiões e controlar o movimento dessas pessoas. Isso provocou a prisão de 22 intelectuais em 1958, entre eles Noica. O último a ser encarcerado foi Steinhardt, de quem exigiram que fosse testemunha de acusação do grupo, mas, a despeito de ter sido traído por todos os amigos, não traiu ninguém.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;O título do livro de Steinhardt é curioso. Por que &lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic; color: rgb(0, 0, 102);"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;? O que era a felicidade para Steinhardt? Como lidar com esse paradoxo da noção de felicidade num período de quase meio século de memórias marcado por fatos sombrios?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;A felicidade para Steinhardt está fora do tempo, independente do ambiente circundante. Ele a encontra nas piores situações. Ela está fundamentalmente associada à conversão ao cristianismo. Steinhardt diz que são os anos mais felizes da vida dele, pois foi a prisão que o levou ao cristianismo, do qual vinha se aproximando havia muito tempo. Mas foi a possibilidade de morrer sem ser batizado que o levou à conversão.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic; color: rgb(0, 0, 102);"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt; recorre a um estilo literário confessional, em que a preservação da memória e a sinceridade são eixos que desenrolam a narrativa da biografia de Steinhardt. A que tradição ele estaria filiado?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Ele está numa linha direta com Santo Agostinho, isto é, a confissão cristã do abrir-se totalmente diante Daquele que tudo sabe para que possamos saber ainda mais acerca de nós mesmos.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;É possível classificar &lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic; color: rgb(0, 0, 102);"&gt;O Diário&lt;/span&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt; como um testamento político, uma resposta contra o fenômeno do totalitarismo?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Sim. Steinhardt se concentrou em problemas que Constantin Noica, por exemplo, acreditava serem menores. Noica teve uma preocupação de resgatar o passado e dirigir-se ao futuro em suas aulas de filosofia, afastando-se de um mundo que o repelia, ao passo que Steinhardt não. Ele dá o testemunho diante das condições mais desfavoráveis, põe em prática aquilo que aprende da filosofia e da religião. Então, as palavras dele são cheias de sentido. Tudo o que ele diz nesse livro foi vivido, não foi da boca para fora.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;Levando em conta o grande número de citações de filósofos e escritores existencialistas, em que medida o cristianismo de Steinhardt foi marcado pela leitura de Sartre ou Camus?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;O que eu posso dizer, de forma geral, não só em relação ao existencialismo, mas a respeito de uma série de outras teorias e confissões religiosas do livro, é que o cristianismo, como mostrado por Steinhardt, é o verdadeiro cristianismo e não a caricatura com que estamos acostumados a ver. Ele analisa, apanha o que importa e rejeita o que não interessa.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;Mas, como cristão, Steinhardt cita uma série de autores que poderiam, de certo modo, serem entendidos como seus antípodas, entre eles Jean Genet. Por que Steinhardt, curiosamente, se concentra em autores fora da tradição cristã?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Em relação a outras personagens que Steinhardt cita em &lt;span style="font-style: italic;"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt;, ele busca aquilo que em determinado momento expressa o comportamento cristão. Na verdade, o cristianismo abrange tudo isso - abrange e supera - então, não é simplesmente pelo fato de alguém ser anticristão que tudo aquilo o que ele diz será 100 % errado. É exatamente aquilo de colher o que importa. Essas pessoas não ficaram cegas para tudo. É o próprio divino que fala com cada um de nós. É isso que Steinhardt identifica nessas pessoas.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;Steinhardt, ao longo de sua vida, esteve diante de pelo menos duas grandes ameaças: primeiro, o antissemitismo por causa de sua origem e o comunismo romeno. Como isso o afetou?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Em relação ao antissemitismo, Steinhardt, ao entrar no mosteiro, escreve uma pequena autobiografia na qual diz que não sentiu de perto esse preconceito já que o pai, engenheiro e herói da 1ª Guerra, era o que se chamava de judeu de segunda classe - havia separações nessa época, sendo os judeus de primeira classe os grandes industriais, e os de segunda classe, profissionais liberais. Então, ele não sentiu o antissemitismo, ainda mais pela proximidade da família dele com cristãos ortodoxos - na verdade, ele passou a sentir que era repelido pela comunidade judaica após sua conversão ao cristianismo. No caso do comunismo romeno e do totalitarismo em geral, ele tem um livro em que mostra quando começam os sinais da corrupção do Direito. Steinhardt identifica isso no fim do século 19, na Sorbonne, produzindo um livro para repudiar essas novas tendências do Direito à luz do Direito Constitucional tradicional.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;Em que linha filosófica você colocaria o trabalho de Steinhardt?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Numa linha direta socrática com um ponto alto em Santo Agostinho, no sentido de ser um pensador que retoma a filosofia e passa a vivê-la, colocando em choque concepções que antes eram tidas como certas, ou seja, a filosofia tomada a partir da vivência real e concreta - aquela que está em busca da sabedoria.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;Embora Steinhardt seja um monge, ele tem uma forte ligação com a modernidade, apresentando em seus textos considerações sobre ciência e tecnologia. Como ele se relaciona com elas?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Esse é um lado que foi esquecido por alguns cristãos hoje em dia, do papel do cristianismo na formação do Ocidente, e especificamente a Igreja Católica, que perdeu a hegemonia cultural na modernidade. Eles deixaram de estar a par daquilo que acontecia, de serem sacerdotes, não só do ponto de vista ritual, mas também intelectual. A tecnologia e as ciências nunca podem ser contrárias à realidade, elas partem do pressuposto do real. É a abertura do pensamento de Steinhardt à realidade, própria do cristianismo, que foi perdida.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 102);"&gt;Nicu-Aurelian Steinhardt, filho de mãe romena e pai judeu, nasceu na Romênia em 1912. Seu pai, engenheiro e arquiteto, foi herói da 1.ª Guerra Mundial. Por linha materna, Steinhardt era parente do psicanalista austríaco Sigmund Freud, a quem costumava visitar em sua juventude. Formado em Direito, frequentou também o curso de Letras na Universidade de Bucareste. Estreou cedo no universo literário, colaborando com algumas publicações. Sua primeira obra a vir a público foi um pequeno volume de posição "liberal-conservadora", escarnecendo tanto das manifestações da nova direita e elitistas quanto as da esquerda. Entre os parodiados estavam Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade, Petru Comarnescu e Geo Bogza. Foi grande amigo do filósofo Constantin Noica e conviveu com os principais intelectuais romenos do século 20.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-974348231426459246?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/974348231426459246/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=974348231426459246' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/974348231426459246'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/974348231426459246'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2010/01/steinhardt-no-brasil-entrevista.html' title='Steinhardt no Brasil: entrevista'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/S1xyzfdxYmI/AAAAAAAABvg/RnokQCOnAc4/s72-c/Livro_OdiarioDaFelicidade.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-7590982859411791651</id><published>2009-12-10T22:43:00.003+02:00</published><updated>2009-12-10T22:55:04.932+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='brazilienii despre Romania'/><title type='text'>Corre... porque faz frio!</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Deficiente visual de nascença, o jornalista &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Marcos Lima&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt; [na foto, diante do Palácio do Parlamento em Bucareste, o maior edifício civil do planeta] gosta mesmo é do seu trabalho como vice-presidente da &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://www.urece.org.br/novosite/"&gt;Urece Esporte e Cultura&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, uma organização sem fins lucrativos que desenvolve atividades esportivas e culturais, no Rio de Janeiro, para pessoas com deficiência visual. O carioca chegou este ano a Bucareste justamente no dia do seu aniversário e não quer mais partir. E os motivos estão longe de ser profissionais. Leia abaixo algumas impressões sobre a Romênia que o jovem brasileiro teve a gentileza de repartir conosco.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SyFfaUNwTTI/AAAAAAAABu0/DnwSX6pshus/s1600-h/100_5506.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SyFfaUNwTTI/AAAAAAAABu0/DnwSX6pshus/s320/100_5506.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5413713132783684914" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;A primeira vez que ouvi falar em Romênia foi durante a Copa de 1994. Amante de futebol e de nomes diferentes, logo adotei o time comandado por Hagi, muito bem coadjuvado por nomes como Petrescu, Popescu e outros Escus que ganharam ainda mais o meu apreço ao mandarem a Argentina, nossa eterna rival no futebol, de volta para a casa mais cedo. Depois ouvi que Drácula, que eu nem sabia quem era direito, fora na verdade um príncipe romeno. E eu, que adorava decorar as capitais do mundo, fixei que Târgoviste um dia fora a capital do antigo principado da Valáquia.   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Quinze anos depois, os caminhos da vida e do coração me trouxeram a Bucareste. Essa semana, dois dias depois de ter visitado Târgoviste, voltava do estádio Ghencea, onde o &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Unirea Urziceni&lt;/span&gt; (treinado justamente pelo Dan Petrescu da minha infância) havia batido heroicamente o &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Sevilla&lt;/span&gt; pela Liga dos Campeões. E, caminhando pelas ruas da capital romena, ansioso para chegar em casa e aquecer-me, me lembrava das várias vezes em que, no mesmo horário, regressava à casa depois de um jogo no mítico estádio do Maracanã. O clima naquelas ocasiões era mais agradável, sem dúvida, mas ainda assim corríamos, porque temíamos uma emboscada a cada esquina. E foi aí que eu me dei conta do quanto eu gosto de Bucareste.   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Não sei, a língua romena é muito bonita, as pessoas são simpáticas e até prolixas na hora de dar informação, o sistema de metrô é muito mais abrangente que o do Rio de Janeiro... Mas eu acho que a grande coisa aqui é a segurança. Claro que é possível que te furtem a carteira, mas o principal é que aqui a gente não vive com medo. Muitas vezes cheguei de viagem em Bucareste mais de meia-noite, esperei táxi na rua e ninguém me disse para ter cuidado.   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Claro que na Alemanha, país onde estive por algum tempo este ano, as cidades são tão ou inclusive mais seguras do que aqui, mas se considerarmos que a Alemanha é um dos países mais desenvolvidos no mundo e que os IDH de Romênia e Brasil são bastante parecidos, o fato de Bucareste ser mil vezes mais segura que o Rio de Janeiro é algo que chama a atenção. Chegar em casa depois disso e ler que os ônibus da Linha Amarela mudaram o trajeto porque os traficantes os estavam sequestrando e os levando para as favelas, ou que o helicóptero da polícia de cinco milhões de dólares foi derrubado ou que Vila Isabel e vizinhanças pararam por causa de uma guerra entre traficantes no Morro dos Macacos, tudo isso  me dá uma vergonha danada.   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Se compararmos Rio de Janeiro e Bucareste em termos de belezas naturais, a capital romena sai em flagrante desvantagem. Bucareste não tem Cristo, não tem mar, não tem Baía de Guanabara, Pão de Açúcar, Maracanã, Copacabana... Nem dentro da Romênia Bucareste é o principal destaque turístico. Mas o número de assassinatos aqui por ano é estimado em 24, ou seja, a mesma quantidade de uma calma noite carioca. Tenho que confessar que fiquei constrangido ao mostrar o filme &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Tropa de Elite&lt;/span&gt; à minha namorada romena, simplesmente porque não pude concordar quando ela me perguntou "mas isso só acontece em filme, né?".   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;E acredite, a Romênia é tão pobre e corrupta quanto o Brasil. Eu amo o Brasil, mas estar aqui e viver isso me faz pensar que a gente tem que parar de culpar os outros pelas coisas que acontecem com a gente. Não é a pobreza a causa da violência, porque Bucareste é também uma cidade pobre, em que creio a média dos salários é mais baixa do que em muitas partes do Rio. Eu espero muito que as Olimpíadas de 2016 sirvam pra gente fazer algo contra isso, porque viver aqui tem me dado essa noção. Sempre tinha exemplos de países ricos, mas agora que posso comparar com a Romênia, fiquei com vergonha de coisas que a gente atura no nosso dia-a-dia e pensa que é normal porque nos acostumamos com pouco.   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Não tem preço andar na rua sem ter que se preocupar se alguém vai chegar armado e roubar todas as suas coisas. E, de longe é possível ter uma noção maior do quanto a gente vive numa guerra urbana no Rio. Li certa vez sobre uns bandidos que assaltavam edifícios no meu bairro e preocupei-me por minha família, quis saber deles. Aqui, o máximo que pode acontecer é alguém bater sua carteira, o que é uma coisa bem chata, obviamente, mas é algo que você também está sujeito em Nova York, Tóquio, Chicago, Madri, Berlim, etc. Não estou dizendo que a Europa ou no caso específico Bucareste seja o antro da segurança universal, mas simplesmente não existe a possibilidade de bandidos fecharem uma rua e fazerem um arrastão ou derrubarem o helicóptero da polícia com armas de uso exclusivo do exército (a polícia aqui nem precisa ter helicóptero). Não existe a possibilidade de te arrancarem à força do seu carro, com armas na mão e levarem-no, isso quando você tem a sorte de não ser assassinado ao volante. Eu fico pasmo como muitas pessoas não entendem isso, estamos muito dentro dessa guerra urbana e achamos normal não podermos sair de noite ou estarmos com medo sempre.   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;E essa semana, enquanto voltava do Ghencea, comentava com minha namorada, ela uma fervorosa crítica das coisas que não andam bem na Romênia: "você não tem idéia do quanto é bom viver em um lugar onde você só precisa apressar o passo porque está frio".&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-7590982859411791651?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/7590982859411791651/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=7590982859411791651' title='3 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7590982859411791651'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7590982859411791651'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/12/corre-porque-faz-frio.html' title='Corre... porque faz frio!'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SyFfaUNwTTI/AAAAAAAABu0/DnwSX6pshus/s72-c/100_5506.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>3</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-3553851115183034129</id><published>2009-12-01T12:46:00.007+02:00</published><updated>2009-12-09T09:51:56.882+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>O Diário da Felicidade no Brasil</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;A primeira tradução brasileira de &lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt;, de Nicolae Steinhardt, realizada por Elpídio Fonseca e revista por Cristina Manescu, será lançada dia 17 de dezembro de 2009, às 19:00 horas, na sede da editora &lt;a href="http://www.erealizacoes.com.br/default.asp"&gt;É Realizações&lt;/a&gt; em São Paulo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SxT8Rq8Ra6I/AAAAAAAABuQ/7mmECmZLBk4/s1600/logo_Topo.gif"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 82px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SxT8Rq8Ra6I/AAAAAAAABuQ/7mmECmZLBk4/s200/logo_Topo.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5410226432893873058" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Reproduzo parcialmente, abaixo, texto de apresentação assinado pelo tradutor.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Habent sua fata translationes, ou do porquê traduzi &lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic; font-weight: bold;"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, de Nicolae Steinhardt?  &lt;/span&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Coisas há que passam sem ser cridas, &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt; &lt;/span&gt; &lt;span style="font-style: italic;"&gt;E coisas cridas há sem ser passadas,  &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Mas o melhor de tudo é crer em Cristo. &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;(Camões, terceto final do soneto CV)           &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A pergunta mais do que natural que surgirá ao leitor deste livro é: por que um brasileiro traduziria para o português um livro de um monge romeno aqui desconhecido? E a história, longa, mas que procurarei resumir em algumas linhas, remonta ao ano de 1980: enquanto me dedicava aos estudos de língua portuguesa, vi a indicação de uma gramática romena na série de livros que manuseava e disse: por que não aprender tal língua?            &lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SxT7jZ6wIoI/AAAAAAAABuA/w_9lFpYpTks/s1600/Steinhardt.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 216px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SxT7jZ6wIoI/AAAAAAAABuA/w_9lFpYpTks/s320/Steinhardt.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5410225638050112130" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Mas a realização desse plano só se daria dali a 18 anos quando conheci aquela que viria a ser minha esposa e que, num primeiro encontro, me emocionou tanto pela correção com que se expressava em português, que pensei com meu botões: o mínimo que essa moça merece é que eu aprenda a língua dela, se não tão bem quanto ela fala a minha, ao menos num nível que possa homenageá-la.           &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Indicando ela um curso de auto-aprendizado, com fitas cassetes, qual não foi a minha surpresa quando ela também me recomendou aquela mesma gramática de dezoito anos antes! Comecei o curso por conta própria, e, após seis meses, passei a namorar aquela com quem me casaria. Passado um ano, fiz com ela minha primeira viagem à Romênia, onde pude falar pela primeira vez e compreender sofrivelmente o romeno. Depois disso, com a ajuda de minha mulher, passei a falar razoavelmente.           &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Eis que um dia de 2004, enquanto ouvia de novo uma aula do curso de filosofia de Olavo de Carvalho, de 1998, atentei para um projeto de que ele falava entre as embaixadas da Romênia e do Brasil, tendo à testa, então, o Embaixador Jeronimo Moscardo, segundo o qual haveria traduções de livros de filosofia romenos em português, e traduções de livros de filosofia brasileira em romeno: faziam parte da lista obras de Mário Ferreira dos Santos, do próprio Olavo de Carvalho, Constantin Noica, Lucian Blaga e Nicolae Steinhardt.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;O projeto, de 1998, infelizmente morrera e, dos livros planejados, apenas um, de Noica, &lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;As seis doenças do espírito contemporâneo&lt;/span&gt; (com tradução de Fernando Klabin e Elena Sburlea, introdução, edição, notas e comentários de Olavo de Carvalho, e revisão técnica de Carlos Nougué, biblioteca de filosofia, Record, 1999), fora publicado. Depois que Olavo de Carvalho terminou de falar, na fita cassete, sobre &lt;span style="font-style: italic; font-weight: bold;"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt;, de Nicolae Steinhardt, tive uma iluminação e pensei: ora, sei um pouco de romeno, por que não traduzir &lt;span style="font-style: italic; font-weight: bold;"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt;? Vou tomar a peito essa empreitada.        &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Imbuído da vontade de traduzir Steinhardt, propus esse meu plano ousado à minha esposa, que concordou. Finalmente, em 2006 terminei a tradução e minha esposa entrou em contato com a editora do mosteiro de Rohia, para que este negociasse os direitos autorais do livro com Edson Manoel de Oliveira Filho, esse destemido editor que, desde o primeiro momento em que lhe falei de meu projeto, prometeu-me que publicaria o livro no dia seguinte ao em que eu o entregasse.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Depois de alguns contratempos, minha esposa começou a revisão e, como demorasse a resposta do mosteiro, fomos ela e eu, juntos, a Rohia, em janeiro de 2007, e formalizamos o contrato.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;De volta ao Brasil, houve uma espera de quase um ano e meio até chegar assinado o contrato: mal sabíamos que tal demora seria providencial, pois, nesse ínterim, duas novas edições se tinham feito em romeno, aumentando, de muito, o número de notas e de informações, o que só viria a beneficiar o público brasileiro, até agora jejuno de Steinhardt.           &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Mas não era de se esperarem menores dificuldades, quando se sabe que maiores agruras se abateram sobre Steinhardt, cujos manuscritos do Diário por duas vezes lhe foram confiscados pelo regime comunista da Romênia, obrigando-o a reescrever a obra, para, depois, ver devolvido o primeiro manuscrito.           &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SxT7vuefE0I/AAAAAAAABuI/bXEZlGSqG_8/s1600/jurnalulfericirii.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 211px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SxT7vuefE0I/AAAAAAAABuI/bXEZlGSqG_8/s320/jurnalulfericirii.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5410225849727128386" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Hoje, sinto-me plenamente recompensado, pois, envidando esforços superiores às minhas forças, consegui, ao menos em língua portuguesa, atender, sem que o soubesse à época, o pedido que, pouco antes de partir, fizera Steinhardt a seu amigo Virgil Ciomoş:&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Sabe, meu caro, faço enorme questão que este Diário apareça. Sem este testemunho público, eu me sentiria culpado diante de Jesus. Gostaria de pedir-te, assim, que retenhas três coisas que te confiarei com língua de morte: 1. Dize a todos que tive fé, de todo o meu coração, em Jesus Cristo, nosso Salvador. Cristo é um grande poder, irmão Virgil, uma grande alegria e uma felicidade ainda maior. A única coisa que ele deseja para nós é fazer-nos felizes. Houve um Instante em que se apiedou também de mim - o inútil - e me tomou para dizer-me que me perdoara. Era em Braşov. Nem sei quanto durou! 2. Dize-lhes ainda que amei sinceramente o povo romeno e que cheguei até a enamorar-me de seus defeitos e 3. toma conta do Diário.    &lt;/span&gt;                        &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Num Brasil, onde professores de direitos humanos vão fazer curso de especialização na ilha prisão, que é a Cuba do tirano assassino e traficante de drogas que é Fidel Castro, sem se darem conta da incongruência desse ato, este livro servirá de libelo para tirar-lhes a máscara, trazendo-lhe a público o rosto sujo  da ignorância ou da conivência.          &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Elpídio Mário Dantas Fonseca&lt;/span&gt;"&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Pode ser visto &lt;a href="http://video.crestinortodox.ro/bLVxCqvHWKE/Nicolae_Steinhardt___Arheologia_regasirii.html"&gt;aqui&lt;/a&gt; um documentário primoroso, intitulado &lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Arheologia Regasirii&lt;/span&gt;, de cerca de uma hora e vinte de duração, realizado por Vasile Alecu em 2006 para a Televisão România Cultural, acerca de Steinhardt e &lt;span style="font-style: italic; font-weight: bold;"&gt;O Diário da Felicidade&lt;/span&gt;, entrevistando as principais pessoas da vida deste: o padre Mina Dobzeu, que o batizou, o abade Serafim Man, que o recebeu no mosteiro e o fez monge, Justinian Chira, por intermédio de quem entrou no mosteiro, Justin Hodea, atual bispo e companheiro de mosteiro, Virgil Bulat, companheiro de cela, George Ardeleanu, historiador literário.&lt;span  lang="PT-BR" style="font-family:Arial;"&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-3553851115183034129?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/3553851115183034129/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=3553851115183034129' title='3 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3553851115183034129'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3553851115183034129'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/12/o-diario-da-felicidade-no-brasil.html' title='O Diário da Felicidade no Brasil'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SxT8Rq8Ra6I/AAAAAAAABuQ/7mmECmZLBk4/s72-c/logo_Topo.gif' height='72' width='72'/><thr:total>3</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-6751109346342764980</id><published>2009-10-15T15:40:00.004+03:00</published><updated>2009-10-15T15:46:54.607+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Romeno vence concurso brasileiro de haicai</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/StcZMw_5m8I/AAAAAAAABtY/1IbsLkpxoR8/s1600-h/cu+haina.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 170px; height: 200px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/StcZMw_5m8I/AAAAAAAABtY/1IbsLkpxoR8/s200/cu+haina.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5392806785901501378" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;A Associação Cultural Nikkei Bungaku do Brasil, em parceria com o Grêmio Haicai Ipê, promoveu o II Concurso de Haicai &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Masuda Goga&lt;/span&gt;, aberto ao público em geral, com o objetivo de divulgar o haicai e homenagear um de seus maiores divulgadores. Na categoria adulta, o prêmio do segundo lugar coube ao romeno &lt;a href="http://catanasiu.blogspot.com/search/label/EDUARD%20%C5%A2AR%C4%82"&gt;Eduard Tara&lt;/a&gt; (foto), com o seguinte poema:&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;O pátio do asilo -&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;no meio da solidão&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;um velho ipê-roxo&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: &lt;a href="http://www.maxpress.com.br/"&gt;Maxpress&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-6751109346342764980?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/6751109346342764980/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=6751109346342764980' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6751109346342764980'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6751109346342764980'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/10/romeno-vence-concurso-brasileiro-de.html' title='Romeno vence concurso brasileiro de haicai'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/StcZMw_5m8I/AAAAAAAABtY/1IbsLkpxoR8/s72-c/cu+haina.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-6738081248281402607</id><published>2009-09-30T14:09:00.007+03:00</published><updated>2009-09-30T15:00:48.258+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='romanii despre Brazilia'/><title type='text'>De Bucareste a São Paulo: 1964-65</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Olga Moscovici nasceu em Bucareste em 1948. Morava na Strada Laborator 133, que hoje em dia não existe mais, pois na época de Ceausescu foi derrubado o bairro todo. Ela saiu da Romênia em 1964 e desde então nunca mais voltou, embora tenha muita saudade da cidade natal. Olga chegou ao Brasil em 1965, acompanhada dos pais. Leia abaixo seu emocionante relato, exclusivo para o TPRB, contando sobre sua infância romena, a partida de seu país e o impacto da chegada ao Brasil.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Nasci em Bucareste numa família que sofreu muito por causa do Comunismo, que confiscou todos os bens de todas as pessoas que tinham alguma coisa. Vivíamos uma vida muito sofrida, passando muitas necessidades, fome, frio e também humilhação, já que minha família era judia e eu nasci muito, muito ruiva, o que é um sinônimo de judeu na Romênia. Como criança fui muito discriminada, as crianças me batiam, me apedrejavam e me cuspiam na rua por ser judia. Fome? Era o que mais passávamos. Eu entrava nos quintais vizinhos, junto com outras crianças que vinham de famílias com problemas como eu e roubávamos as frutas das árvores dos vizinhos. Tínhamos por exemplo um vizinho que plantava alface e pimenta dedo de moça. Nós roubávamos alface e pimenta e, para não passar na frente da casa dele, onde ficava a torneira do quintal, comíamos a alface com terra e tudo, assim como fora tirada, para não sermos pegos por ele. E no inverno? Não havia mais frutas. Mas tinha gelo (tzurtzuri de ghiatzã) que comia para ter a sensação que estava mastigando algo. Vestidos? Tinha um só. Quando minha mãe me lavava o vestido, tinha que ficar dentro de casa de calcinha até que ele secasse. Sempre que tinha um sapato novo, tinha um&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SsNG62kBmzI/AAAAAAAABsw/QP3HNbp9Xw0/s1600-h/Slide1.GIF"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SsNG62kBmzI/AAAAAAAABsw/QP3HNbp9Xw0/s200/Slide1.GIF" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5387227556158217010" border="0" /&gt;&lt;/a&gt; vestido velho e vice-versa. Nunca tive um vestido novo e um sapato novo ao mesmo tempo, NUNCA. Tive um casaco de inverno (palton) que usei dos 5 aos 11 anos. Lógico que já estava surrado e pequeno, pois eu tinha crescido. As mangas  não passavam mais do cotovelo, mas tinha que usar daquele jeito, já que era o único casaco disponível.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Recebemos o visto para Israel, mas o meu pai, que já tinha uma irmã no Brasil, queria se encontrar com ela, já que não  se viam há mais de 25 anos. O fato de podermos sair da Romênia era mais do que um sonho. Estava flutuando de felicidade. Tinha 17 anos e meus pais tinham apresentado a solicitação para sair do país no ano em que eu nasci. Finalmente chegou o dia D. Nem conseguia acreditar. Vivia um sonho acordada. Era bom demais para ser verdade, levando em consideração que, além de tudo ser muitíssimo difícil na minha vida, não acontecia nenhum milagre e, de repente, era como se vivesse um milagre. Totalmente indescritível a sensação que estava sentindo. Imaginava-me no Brasil casada com um homem rico, com um piano na sala e eu vestida com aqueles vestidos franceses do tempo do Napoleão. É assim que eu via a vida dos brasileiros. Ricos, cultos e gentis.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Chegamos a Nápoles e fomos encaminhados para um hotel, de onde iríamos embarcar para Israel. Só que meu pai queria vir para o Brasil. No meio da noite, fugimos e procuramos a HIAS, uma sociedade internacional que ajudava refugiados de países comunistas. Após ficarmos em Gênova por um ano e meio - pois a entrada de estrangeiros no Brasil havia sido proibida por questões políticas - finalmente embarcávamos para o Brasil no navio Augustus C. Lindo? Não. Maravilhoso. Uma criança que nunca viu nada, nunca teve nada, viajar de navio? Como descrever meu sentimento? Impossível.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Passamos por Barcelona, mas fomos proibidos de descer porque vínhamos de um país comunista. Decepção? Um pouco. Mas como já estava acostumada à discriminação de todos os tipos, aproveitei as regalias do navio para me distrair. E chegou o grande momento: já estávamos no Brasil e - olha só! - pude descer do navio sem ser discriminada por ninguém. Que maravilha de país, que povo maravilhoso, gentil e acolhedor. Como pode existir um povo assim tão bom?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fizemos uma pequena pausa no Rio de Janeiro. Nem podia acreditar. Como assim? Eu, a Olga pobre, faminta e discriminada, agora estava no Rio de Janeiro olhando aquelas maravilhas e ninguem me xingava? Tinha que me beliscar para ver se estava acordada ou se era um sonho. Nao, não era sonho, era relidade. Aqueles prédios grandes, aquele monte de gente, todo mundo parecia feliz e sorridente, aquelas avenidas grandes. Que maravilha. Eu não conhecia de perto pessoas de cor e aquilo ma fascinou. Tinha um senhor que vendia laranja (que na Romênia não tínhamos) e ele tinha uma maquininha que descascava a laranja. Fiquei por um longo tempo olhando aquilo. Era só ter dinheiro que qualquer um podia comprar. Inacreditável.&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SsNHMho9iPI/AAAAAAAABs4/-W6IzqrmqLU/s1600-h/Slide3.GIF"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SsNHMho9iPI/AAAAAAAABs4/-W6IzqrmqLU/s200/Slide3.GIF" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5387227859779422450" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Voltamos ao navio para seguirmos para Santos. Saímos do Rio de Janeiro por volta das 23:30. NUNCA MAIS NA VIDA VOU ESQUECER ESTE MOMENTO. Estávamos nos afastando do Rio e eu olhando do navio para a cidade... Como pode existir tanta beleza, tantas luzes. Propagandas que acendiam e se apagavam. Aquele mar de luzes vindo dos prédios, dos restaurantes e dos locais públicos. Não podia ser realidade, mas era. Não consegui mover um único dedinho do lugar enquanto olhava para essa paisagem maravilhosa. E tinha muitos reclames com coca-cola... O que será coca-cola? Na Romênia, "coca" se fala para uma bonequinha ou para uma criança pequena. Mas porque eles tinham que colocar cartazes tão grandes por causa de uma bonequinha? Bom... tudo é diferente por aqui, e então isso também era diferente...&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Logo cedo chegamos a Santos, onde a família estava nos esperando. Fomos para São Paulo com uma perua, já que éramos numerosos. Que lugar maravilhoso. Quanto verde. Adoro natureza e via de perto plantas e árvores tropicais. Não queria que este sonho terminasse nunca.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;E assim começamos a nossa nova vida, ou melhor, assim começamos a viver como gente. Nascemos eu, meu pai e minha mãe naquele dia em que chegamos a São Paulo. Não importava não termos dinheiro, roupa nem lugar para morar. Só o fato de sermos gente já era suficiente. Eu passei a ser reconhecida como italiana, linda loira(e não ruiva) de olhos azuis e ninguém mais me xingava. Não é uma maravilha?&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-6738081248281402607?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/6738081248281402607/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=6738081248281402607' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6738081248281402607'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6738081248281402607'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/09/de-bucareste-sao-paulo-1964-65.html' title='De Bucareste a São Paulo: 1964-65'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SsNG62kBmzI/AAAAAAAABsw/QP3HNbp9Xw0/s72-c/Slide1.GIF' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-3970620392020205294</id><published>2009-09-22T17:58:00.002+03:00</published><updated>2009-09-27T05:14:40.913+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Viata ca o vacanta... in Brazilia</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SrjmRcm9LlI/AAAAAAAABso/JTgvjBoxXsQ/s1600-h/untitled_57.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 370px; height: 278px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SrjmRcm9LlI/AAAAAAAABso/JTgvjBoxXsQ/s400/untitled_57.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5384306541933178450" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;span&gt;Laura şi Florian Câmpean sunt doi români pentru care viaţa e mai mult decât muncă, stres şi credit la bancă. Împreună cu Sasha, băieţelul încă nenăscut al cuplului, cei doi au plecat departe de lumea dezlănţuită, la aproape 9.500 de kilometri de Bucureşti, într-un „sat eco“ din sudul statului brazilian Bahia. Ziarul &lt;a href="http://www.adevarul.ro/adevarul-special/viata-ca-o-vacanta-povestea-a-doi-romani-care-traiesc-in-paradis.html"&gt;Adevărul&lt;/a&gt; vă prezintă, din 7 septembrie 2009, aventurile familiei Câmpean în satul brazilian. &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-3970620392020205294?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/3970620392020205294/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=3970620392020205294' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3970620392020205294'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3970620392020205294'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/09/viata-ca-o-vacanta-in-brazilia.html' title='Viata ca o vacanta... in Brazilia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SrjmRcm9LlI/AAAAAAAABso/JTgvjBoxXsQ/s72-c/untitled_57.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-7857783267152673564</id><published>2009-09-22T16:26:00.003+03:00</published><updated>2009-09-22T16:39:38.325+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Din Spania in Brazilia</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;/strong&gt;Un român căsătorit cu o tânără braziliană a vizitat de mai multe ori ţara lui Pelé și a decis că e locul ideal pentru a se refugia de criza economică din Spania.      &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SrjTab-VdhI/AAAAAAAABsg/oRwbuLyFs5o/s1600-h/logo.gif"&gt;&lt;img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 93px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SrjTab-VdhI/AAAAAAAABsg/oRwbuLyFs5o/s320/logo.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5384285805660698130" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Cristian Bădilă a ajuns în Spania în urmă cu 10 ani, când avea 22 de ani. “Am plecat cu gândul să revin în ţară după ce-mi strâng ceva bani”. A stat un an în Alcalá de Henares, doi ani în Guadalajara, iar ultimii şapte ani i-a petrecut în Tarragona. Aici a cunoscut-o pe actuala soţie, de origine braziliană.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Împreună cu soţia, Cristi a vizitat Brazilia şi a decis că este ţara ideală pentru a investi şi a se retrage după ce va părăsi Spania. “Ne vom muta în America de Sud. Chiar dacă și în Spania avem o casă, pentru care plătim ipotecă, tot în Brazilia ne vom stabili. Acolo nu e greu de găsit un loc de muncă plătit decent. Cu un salariu, echivalent a 300 de euro, noi am putea să trăim liniştiţi”, explică românul.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În ultimii ani, românul şi-a construit, împreună cu soţia, o casă în oraşul Vitória. “Am trimis lunar câte 300-400 de euro și acum deja avem casa ridicată. A fost mult mai uşor să construim în Brazilia, decât în România. Preţurile sunt mai accesibile. Pentru doar 20.000 de euro avem o casă într-un cartier rezidențial”, spune Cristi, hotărât să emigreze pentru a doua oară în ultimii zece ani.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa: articol &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Cu banii câştigaţi în Spania, un român şi-a ridicat casă în Brazilia&lt;/span&gt; din 25 mai 2009, semnat de Olivera Taban si publicat de &lt;a href="http://www.adevarul.es/"&gt;Adevarul Spania&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-7857783267152673564?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/7857783267152673564/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=7857783267152673564' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7857783267152673564'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7857783267152673564'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/09/din-spania-in-brazilia.html' title='Din Spania in Brazilia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SrjTab-VdhI/AAAAAAAABsg/oRwbuLyFs5o/s72-c/logo.gif' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-3881894812616192885</id><published>2009-09-02T16:49:00.006+03:00</published><updated>2009-09-27T05:16:54.994+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Nelson Freire em Bucareste</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sp56SNrWlLI/AAAAAAAABsA/oeztnbWxtsg/s1600-h/afis.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 103px; height: 200px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sp56SNrWlLI/AAAAAAAABsA/oeztnbWxtsg/s200/afis.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5376869458454680754" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;O pianista brasileiro &lt;a href="http://muzical.srr.ro/info/arhiva-articole_interv/arhiva/2009/pianist-nelson-freire.htm"&gt;Nelson Freire&lt;/a&gt;&lt;span style="text-decoration: underline;"&gt;&lt;/span&gt; participará do prestigioso &lt;a href="http://www.festivalenescu.ro/"&gt;Festival Internacional George Enescu&lt;/a&gt; com uma apresentação dia 22 de setembro, às 19:30, na Grande Sala do Palácio Real, em Bucareste, junto com a &lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;font-size:130%;" &gt;Orchestre du Capitole de Toulouse&lt;/span&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;. Na ocasião, ele será o solista do Concerto no. 2 para piano e orquestra de Johannes Brahms.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-3881894812616192885?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/3881894812616192885/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=3881894812616192885' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3881894812616192885'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3881894812616192885'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/09/nelson-freire-em-bucareste.html' title='Nelson Freire em Bucareste'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sp56SNrWlLI/AAAAAAAABsA/oeztnbWxtsg/s72-c/afis.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-2884861943255231187</id><published>2009-08-28T00:38:00.004+03:00</published><updated>2009-08-28T00:44:45.881+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Bucovina brasileira</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Spb9x4tN6hI/AAAAAAAABrw/mYVxzUWAU6w/s1600-h/PortalRioNegro.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Spb9x4tN6hI/AAAAAAAABrw/mYVxzUWAU6w/s320/PortalRioNegro.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5374762238790724114" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;A origem dos alemães bucovinos está na Baviera, estado autônomo do sul da Alemanha. Da região bávara, emigraram em fins do século XVIII um considerável número de famílias camponesas para colonizar algumas áreas da austríaca província da Boêmia. Em 1838/1840, os descendentes desses camponeses de origem bávara seguiram para a Bucovina, a província mais oriental do Império Austro-húngaro (e parte da Moldávia histórica), hoje dividida entre Romênia e Ucrânia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Lá, fundaram comunidades e prosperaram; além dos alemães, havia na Bucovina colonos de origem ucraniana, polonesa e húngara, súditos do Império Austro-Húngaro.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Nos anos de 1887 e 1888 os bucovinos emigraram em duas levas para o Brasil, mais especificadamente para Rio Negro, totalizando 377 pessoas divididas em 77 famílias. Na região, os alemães bucovinos (ou austríacos bucovinos, como se afirmam alguns dos mais velhos descendentes) realizaram as tarefas de desbravamento, a começar pela derrubada das matas para o plantio e estabelecimento de sua cultura. Os bucovinos ocuparam largo setor de atividades econômicas conquistando relativa prosperidade, conservando no Brasil suas características específicas: língua (dialeto), tradições, danças folclóricas e culinária.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Um considerável número de imigrantes se instalou no vizinho município de Mafra e alguns ainda em São Bento do Sul, cidade colonizada, em sua maioria, por alemães oriundos da Baviera, da antiga Boêmia e da Floresta Negra.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Rio Negro e Mafra formam juntas a maior colônia bucovina existente no mundo. Faltam, contudo, projetos culturais que garantam a preservação do dialeto bucovino, que diminuiu consideravelmente entre os descendentes. "Tal dialeto é um patrimônio cultural de uma região que, enquanto de língua alemã, não existe mais e sua preservação e promoção é de vital importância para a manutenção da cultura dos emigrantes bucovinos" (ALTMAYER, Everton - &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Deutsche Dialekte in Brasilien&lt;/span&gt;, 2005).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Anualmente é realizada em Mafra a &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Bukowinenfest&lt;/span&gt;, que preserva os costumes dos emigrantes alemães da antiga região da Bucovina. Sempre em julho, a festa é animada com os grupos folclóricos, corais, bandas tradicionais, além dos deliciosos pratos típicos e muita cerveja, que agradam os turistas e os moradores da região.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: &lt;a href="http://pt.wikipedia.org/wiki/Rio_Negro_%28Paran%C3%A1%29"&gt;Wikipédia&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-2884861943255231187?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/2884861943255231187/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=2884861943255231187' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2884861943255231187'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2884861943255231187'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/08/bucovina-brasileira.html' title='Bucovina brasileira'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Spb9x4tN6hI/AAAAAAAABrw/mYVxzUWAU6w/s72-c/PortalRioNegro.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4180923464499523247</id><published>2009-08-15T02:25:00.005+03:00</published><updated>2009-08-15T02:41:06.126+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='brazilienii despre Romania'/><title type='text'>Um escritor-diplomata sobre a Romênia</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;O escritor e diplomata brasileiro &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Jorge Sá Earp&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt; (na foto, diante de &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://draguseni-suceava.blogspot.com/"&gt;minha pousada&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, em julho de 2007, então ainda em construção, na província romena de Suceava), às vésperas de sua segunda partida da Romênia, escreveu o texto abaixo para o &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://jornalsidarta.blogspot.com/"&gt;Jornal Sidarta&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, que o publicou em 27 de julho do corrente.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SoX1-J0PhHI/AAAAAAAABrI/CvVvH44_Ch4/s1600-h/jorge_2007.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SoX1-J0PhHI/AAAAAAAABrI/CvVvH44_Ch4/s320/jorge_2007.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5369968578844918898" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;A palavra Romênia ouvi soprada pela primeira vez da boca de meu pai: ele tinha voltado da Europa, na década de 60, e em Roma tinha se encontrado com uma senhora romena, advogada, no hotel em que se hospedaram. Me lembro dos olhos negros dessa mulher num slaide projetado na parede. Olhos que transmitiam uma alegria contida. Se não me engano ela estava vestida de preto. Meu pai contou que ela recebera uma bolsa para estudar na Cidade Eterna e sentia medo, medo de voltar ao seu país por causa do comunismo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Depois meu pai me explicou que a Romênia era um país cuja língua tinha raiz latina, um país latino rodeado de povos eslavos. Aquilo aguçou minha curiosidade. Coincidência ou não (&lt;span style="font-style: italic;"&gt;mon ami le hasard&lt;/span&gt;, como disse Colette) vim parar em Bucareste graças à minha profissão em 1999. Para ser mais exato, duas vezes neste país: daquele ano a 2003 e de 2006 até hoje.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sob a influência do noticiário internacional de que alguns anos antes, Ceausescu, o ditador comunista, tinha destruído toda a parte antiga da cidade (logo eu que adoro antiguidades, &lt;span style="font-style: italic;"&gt;vieilles villes&lt;/span&gt;), imaginava Bucareste completamente moderna, com blocos cinzentos à maneira dos de Varsóvia, onde também morei nos anos 80. Não estava errado de todo, mas cheguei do aeroporto pela Calea (é quase &lt;span style="font-style: italic;"&gt;calle&lt;/span&gt;) Victoria, uma da artérias principais da cidade, que exala um charme todo especial de avenida antiga. Antes dei com um Arco do Triunfo e Denisa, funcionária romena da embaixada, me explicou que se tratava de construção de 1918 em homenagem à união dos principados da Valáquia, Transilvânia e Moldávia, que deu origem ao país hoje conhecido como Romênia, nome tirado mesmo de Roma, haja vista o orgulho que nutre este povo por guardar origens no Lácio. Tais origens se devem à vitória da legiões chefiadas pelo Imperador Trajano sobre os dácios no início do século II D.C. e sua consequente ocupação até cerca de 270 D.C. – centúria suficiente para que se consolidasse a cultura latina nesta região da Europa do Leste.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Da Calea Victoria desembocamos na Praça do Palácio Real, hoje Museu de Belas Artes, com excelente acervo que inclui quadros de Tintoretto, Rembrandt, El Greco, Zurbarán e Murillo, belo edifício datado do final do século XIX mas ampliado pelo rei Carol II (o tal que se casou em segundas núpcias no &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Copacabana Palace&lt;/span&gt; no Rio em 1947) na década de 20. Em frente espanta a magnificência do Ateneu Romeno, cartão postal de Bucareste, a Sala Cecília Meireles deles, erguido no ano da abolição da nossa vergonhosa escravatura, ou seja, em 1888. Para completar esse conjunto arquitetônico dei ainda com a Biblioteca da Universidade, prédio de estilo francês do século XIX e com o atual Hilton, cujos atuais proprietários resolveram alterar de maneira sóbria a antiga fachada de um dos mais elegantes hotéis de Bucareste, o &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Athenée Palace&lt;/span&gt;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Essa a primeira impressão: mais tarde fui conhecer Lipscani, o centro histórico, um tanto mal conservado, que me lembrou a Lapa. Aliás em Bucareste há muitas partes que me recordam Botafogo. O estilo das casas; embora em algumas se perceba uma nítida influência oriental-veneziana, como janelas com arcadas. Falando em estilo, na Romênia existe uma escola arquitetônica bastante própria que é a brancoveana, criado pelo príncipe Constantin Brancoveanu, que vai do meado do século XVII a cerca de 1730, com "loggias" e colunas ornadas de arabescos.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Para finalizar com a arquitetura da capital romena, não posso deixar de mencionar o imponente e maciço Parlamento ou Casa do Povo (&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Casa Poporului&lt;/span&gt;), erigido pelo mesmo Ceausescu que demoliu todo um bairro antigo (e aí a imprensa internacional não exagerou) tendo como pretexto o terremoto de 1977. Até igrejas ortodoxas do século XIII foram abaixo nessa fúria destruidora, exceto uma ou duas, transportadas para outros bairros por meio de uma tecnologia caríssima. Apesar de ser também cartão postal, não posso deixar de expressar minha desaprovação pela sua estatura pesadona e confeitada. É uma espécie de pirâmide de Kéops, a concretização da megalomania de Ceausescu, o segundo maior edifício público do mundo depois do Pentágono, segundo os guias que nos conduzem pelo seu enorme e carregado interior.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Como minha morada é a Literatura, fiquei fascinado com a poesia filosófica de Lucian Blaga (1895-1961). Viajei mesmo até perto de sua cidade natal, na região que abarca a cidade de Sibiu, capital cultural da Europa em 2008 e minha cidade preferida neste país. Por outra coincidência (ou por obra e graça do mesmo caro acaso de Colette) fui morar na Calea Mihai Eminescu, sob a proteção desse grande poeta romântico do século XIX, que para não fugir à tradição da escola, veio a falecer jovem também. Não tão jovem quanto os nossos Álvares de Azevedo e Castro Alves mas com 39 anos, louco, num asilo. Ambos, aliás, estão traduzidos magnificamente para o português.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;No final de junho de 2007, fui convidado para a abertura da casa-museu do poeta Stefan Baciu, que viveu no Brasil 40 anos, trabalhou na &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Tribuna da Imprensa&lt;/span&gt;, tornou-se amigo de vários escritores brasileiros como Manuel Bandeira, de quem aliás foi biógrafo, e de Vinícius de Moraes. A embaixada do Brasil doou, na ocasião, à casa-museu os 2 volumes da &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Enciclopédia da Literatura Brasileira&lt;/span&gt; de Afrânio Coutinho e J. Galante de Souza, onde Baciu se encontra citado.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;No teatro tomei conhecimento de Ion Luca Caragiale (1852-1912), considerado o maior dramaturgo romeno, boêmio, frequentador da Casa Capcha, antigo café de intelectuais, hoje restaurante chique, aonde ia vestindo uma &lt;span style="font-style: italic;"&gt;écharpe&lt;/span&gt; vermelha. Li duas comédias dele: &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Noite Tempestuosa&lt;/span&gt; e &lt;span style="font-style: italic;"&gt;A Carta Perdida&lt;/span&gt;, traduzidas por Ático Villas-Boas, especialista em Cultura e História romenas.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ao mencionar o famoso Ionescu, meus amigos romenos torcem o nariz e dizem que é escritor francês, já que escreveu a maioria de suas geniais peças no idioma de Molière. Agora outro que vim a descobrir foi o jovem Matei Visniec. Assisti a uma montagem de obra sua sobre a vida do diretor de teatro russo Meyerhold, que realmente me apaixonou. Texto primoroso e elenco admirável.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Enfim, Bucareste é uma cidade com intensa vida cultural: cinemas, inclusive os de arte como a Cinemateca e o &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Studio&lt;/span&gt;, teatros, a Ópera, o de Operetas, o Nacional, museus etc etc. Capital de um país especialmente bem aquinhoado pela Mãe Natureza com praias ao longo do Mar Negro e a cadeia de montanhas dos Cárpatos, por onde se estendem as florestas da Transilvânia, região cujo nome ressoa misteriosamente no imaginário estrangeiro por causa do famoso personagem do escritor irlandês Bram Stoker, o Drácula (dragão ou demônio em romeno), baseado na figura do príncipe da Valáquia Vlad Tepes, conhecido como o Empalador, por causa desse severíssimo castigo que impunha ao invasor turco. É ali na Transilvânia que está situado, próximo ao vilarejo de Bran, o dito castelo do Drácula, na realidade tão somente posto da alfândega entre aquela província e a Valáquia, mas com o encanto de fortaleza medieval, onde o sanguinário príncipe teria se hospedado apenas uma noite no século XV. Sua cidade natal é a bela Siguichoara, que remonta o medievo, e onde o aparato turístico também atrai os turistas com &lt;span style="font-style: italic;"&gt;souvenirs&lt;/span&gt; da mais variada espécie, respaldado na lenda criada por Stoker, que ofusca outros lugares bem mais interessantes, a meu ver, deste belo país.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4180923464499523247?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4180923464499523247/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4180923464499523247' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4180923464499523247'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4180923464499523247'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/08/um-escritor-diplomata-sobre-romenia.html' title='Um escritor-diplomata sobre a Romênia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SoX1-J0PhHI/AAAAAAAABrI/CvVvH44_Ch4/s72-c/jorge_2007.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-7993259312888464015</id><published>2009-07-16T11:11:00.006+03:00</published><updated>2009-07-16T14:24:57.552+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='romanii despre Brazilia'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Pod muzical Oradea-Brazilia</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Sándor József Thurzö&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt; é um violista húngaro natural de Nagyvárad/Oradea, Romênia, nascido em 1943. Iniciou seus estudos com o pai, professor violinista e musicólogo de renome internacional. Após bacharelar-se em sua cidade natal, entrou na Faculdade de Música de Iasi, Romênia. Ao término da faculdade, em 1968, foi nomeado chefe de naipe do compartimento de violas e solista na Orquestra Sinfônica Filarmônica de Oradea. Foi professor de viola e música de câmara durante muitos anos e, desde 1996, é professor docente do quadro de Viola e Música de Câmara na Universidade de Oradea.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Em 1975, fez curso de aperfeiçoamento solístico em Bucareste, onde obteve o qualificativo máximo. Realizou mais de 2300 concertos como solista e músico de câmara em 9 países: Romênia, Hungria, Alemanha, França, Polônia, Itália, Portugal, Japão e Brasil. Realizou  aproximadamente 250 programas, onde foram incluídas várias peças brasileiras.  Foi vencedor de vários concursos nacionais. Fundou diversos grupos de câmara, como o Quarteto de Cordas “Varadinum”, o Duo Violino-Viola, o Quinteto Amizade, o Trio de Cordas “Venczel Pichl”, a Orquestra de Câmara “Carl Ditters von Dittersdorf” e a Universidade Húngara “Partium”. Uma centena de peças foram dedicadas a ele por compositores da Romênia, Hungria, Alemanha, Noruega, Suíça, Japão e  Brasil. Dentre os compositores brasileiros, 19 composições foram-lhe dedicadas por Sérgio Kuhlmann, Carlos Galvão, Marco Aurélio Brito Coutinho, Zoltan Paulinyi, Éder Camúzis, Jan Guest e Laiana de Oliveira. Pesquisa, coleciona, divulga e executa partituras de viola e música de câmara.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a style="font-style: italic;" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sl8F6TFrBEI/AAAAAAAABpc/nW09dv9nb-g/s1600-h/_ICT3662.JPG"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 213px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sl8F6TFrBEI/AAAAAAAABpc/nW09dv9nb-g/s320/_ICT3662.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5359008580708795458" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Participou como chefe de naipe convidado nas outras orquestras romenas em turnê pela Europa e Japão. Desde 1997 é Diretor Artístico do Festival Internacional de Música Erudita Brasileira em Oradea, cuja mais recente edição ocorreu entre 04 de maio e 02 de junho de 2009.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;A primeira vez que visitou o Brasil foi em 1996, por ocasião do centenário da morte do compositor brasileiro Carlos Gomes. A partir desse ano ficou interessado pela música erudita brasileira e começou a pesquisar e divulgar os compositores e a música brasileira. Mantém uma biblioteca pessoal com 2500 partituras para viola editadas e manuscritas, além de 600 partituras e 120 Cds brasileiros. Há 9 anos é convidado anualmente para o Curso Internacional de Verão de Brasília, onde ministra masterclasses de viola e Prática de Orquestra. Em paralelo com a atividade solística e didática, é arranjador e escreve artigos em muitos jornais húngaros e romenos.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Pela intensa carreira artística foi 25 vezes homenageado com condecorações e diplomas. Desde ano 1965 é membro correspondente da Internationale Viola Gesellschaft de Viena.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Sándor teve a gentileza de conceder recentemente uma entrevista, em romeno, ao TPRB:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;TPRB: Cand si cum s-a nascut pasiunea dvs. pentru muzica braziliana?    &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;SJT: De cand am intrat prima oara pe teritoriul Braziliei, adica, in anul 1996. Orchestra filarmonicii de stat din Oradea a avut fructuoase colaborari cu dirijorul, managerul din Roma, Maestrul Francisco La Vecchia. Cunoscand bine calitatea profesionala si artistica a orchestrei, care are o veche traditie din 1760 incoace, si tinand Francisco La Vecchia relatii bune cu Brazilia, lui i-a venit sarcina sa aduca o orchestra reprezentativa din Europa pentru evenimentul aniversar, Centenariul marelui compozitor campineiro, Antônio Carlos Gomes (1836-1896) la montarea spectaculoasa a operei sale &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Il Guarani&lt;/span&gt;. Noi am devenit atunci  momentan disponibili si folosibili pentru acest eveniment, care a durat 2 luni de zile, de la repetitii pana la 5 spectacole. Cunoscand mai multe limbi, cat ne-am pregatit opera, m-am imprietenit cu multe persoane aflate la aceasta montare spectaculoasa, de la regizori, muzicieni, compozitori, dirijori pana la interpreti solisti. Deja atunci am inceput sa ascult muzica braziliana. De la inceput m-a coplesit ritmul extrem de complex si variat si melodia incantatoare, care te gadila sufletul sensibil de artist. Inainte stiam tare putin despre aceasta tara imensa si minunata: numai ca fotbalistii sunt excelenti jonglari, Amazonia este plamanul Pamantului, ca exista un Pelé si mai ales samba carnavalistica cu nebunia de Carnaval... Mai auzeam ca este un compozitor national, H. Villa-Lobos si din cand in cand auzeam piese lui pentru chitara, la posturile Radio Budapest. De la amici mei brazilieni "gasiti" am cules multe partituri si la aeroport am constatat ca 11 kg are greutatea coletului... (note muzicale tiparite, xerox, Cds, programe de concerte cu date importante despre compozitori necunoscuti de mine pana acum si analizele pieselor). Am inceput sa ma aprofundez mai serios in materialul adus. Am constatat ca nu este mai prejos muzica si compozitorii brazilieni ca cei europeni. In toata viata mea artistica, de fapt, incerc sa caut noutati, lucrari, compozitori mai putin cunoscuti in prezent, printre melomani. In 1996 am inceput sa deschid o alta cale penttu valorificarea muzicii braziliene, fiindca deja la primul contact cu opera &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Il Guarani&lt;/span&gt; m-a uimit frumusetea muzicala. Din stima pentru noii prieteni brazilieni, am organizat in urmatorul an (1997) primul concert dedicat in exclusivitate compozitorilor brazilieni. Surpriza mea a fost mare atunci cand am constatat ca si publicul si colegii mei implicati in program au inteles ca intr-adevar aceasta muzica necantata pana atunci pe scenele de concerte este frumoasa si tot atat de placuta. La fel, colegii mei m-au incurajat pozitiv cu entuziasmul lor. In concluzie, acel eveniment Aniversar - Carlos Gomes m-a entuziasmat in profunzime si am devenit devotat propagator, interpret, cercetator si autonominalizat "director artistic" al Festivalului de Muzica Braziliana... la inceput, si de la a sasea editie Festival International de Muzica Clasica Braziliana... "particular", fiindca nu am niciun sprijin sau sponsorizare la organizarea evenimentelor care, har Domnului si a putinilor prieteni sufletisti, a ajun festivalul la cea de-a VIII-lea Editie. Trebuie subliniat ca este la ora actuala dificil sa organizez o asemenea manifestare prestigioasa, pe plan national, de a mobiliza interpreti fara o contributie financiara simbolica macar! Toate cheltuielile (telefoane, redactarea programului de sala, anunturi la mass-media) revin directorului Festivalului... Dar eu ma simt fericit ca pot realiza un nobil lucru pentru orasul meu, care are o cultura milenara (!!) si pentru iubitii amici compozitori brazilieni. Din pacate, nu toti apreciaza aceasta preocupare de a mea sufletista, ci "considera" ceva normal... Sunt foarte putini la numar cei care se entuziasmeaza si ma felicita, lauda si considera ca ar merita cea mai mare decoratie culturala.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;TPRB: Ati mai fost in Brazilia si ati gazduit multi brazilieni de-a lungul timpului? &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;SJT: Da, primul meu drum spre super iubita tara a fost in anul 1996. Din 1999 sunt incontinuu reinvitat anual, sa petrec o perioada de doua luni ca un semn de recompensa amicala pentru ceea ce fac pe taramul muzicii braziliene. Partea a doua a intrebarii, sincer zis, posibilitatea mea este modesta de a gazdui amici brazilieni. La un anterior Festival, l-am primit din Petrópolis pe un tanar dirijor de cor, Carlos Fecher, fiul binecunoscutului compozitor Ernani Aguiar. Intr-un program am interpretat, in prima auditie europeana, piesa compozitorului amintit, "Meloritmias Nr. 5 para viola só".  Iar in anul acesta (2009) a venit si a asistat la toate concertele festivalului, compozitorul, dirijor de cor, poetul Marco Aurélio Brito Coutinho. In anul 2000 am avut o soprana invitata pe scenele filarmonicii. Atunci, ea studia in Viena. Imi aduc aminte si de un mare eveniment din ianuarie 1971, cand a fost protagonista concertului orchestrei din Oradea celebra pianista de talia internationala Magda Tagliaferro, cu Concertul lui Chopin. Atunci, eu eram deja (de fapt din 1968) prim violistul filarmonicii oradene.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;TPRB: Anul acesta, ati organizat deja cel de-al VIII-lea festival de muzica braziliana la Oradea. Nicio institutie, nici macar Ambasada Braziliei de la Bucuresti, nu a fost in stare pana acum de a promova in mod atat de consecvent si efectiv cultura braziliana in România asa cum o faceti dvs. Care este secretul acestui succes?     &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;SJT: Nu este mare secret ceea ce fac. In primul rand, incerc sa studiez mai profund muzica, istoria culturala a unui popor. Incerc sa ma bag in pielea lor si cunoscand viata culturala destul de amanuntita pe meleagurile noastre, mereu innoiesc cu ceva necunoscut  pana in zilele noastre. Nu este frumos sa ascult o lucrare, um compozitor “top” ci este important sa si “educam” acel public care este in oarecare masura si receptiv. Nu astept imediat de la ei um entuziasmat succes. Dar, cu munca perseverenta si sistematica, voi ajunge la rezultate placute! Asa este si cu preocuparea mea de cand m-am indragostit de Brazilia si de locuitorii, de muzica lor, de obiceiurile lor deosebite, care reflecta mult din sufletul lor deschis si bun. Deci, daca mi-a placut totul, am devenit propagator, raspanditor devotat, stiind ca pana acum nu a fost exercitata sistematic aceasta cale. Si acum ma pot mandri ca am realizat ceva pentru aceste doua natiuni, intre aceste doua tari splendide.  In 2009 am finalizat si organizat cel de-al 8-lea Festival, care a durat o luna de zile si a inclus 10 concerte. Am dorit sa programez si un concert simfonic cu Filarmonica de Stat din Oradea, avand si lucrari orchestrale in biblioteca mea braziliana, dar din pacate nu s-au gasit “urechi receptive” din partea secretariatului muzical.          Din 1996 m-am imprietenit cu tenorul, profesorul, compozitorul, dirijorul coral, poetul Marco Coutinho, si de multa vreme dorea sa fie prezent la vreun festival. Acum i-am dat posibilitatea sa vina. Centrul Cultural Posticum, extrem de receptiv si primitor, mi-a oferit 18 de zile gratuit sa locuiasca Marco Coutinho in hotelul lor si au si asigurat trei ori pe zi mancare pentru brazilianul oaspete. Pentru acest unicat oferta din partea directorului, eu am trecut in programul de sala ca sponsor spiritual oficial. Tare mult ma supara acel lucru ca o asemenea promovare a muzicii braziliene nu prea este ajutata. Eu fac totul pentru stima si consideratiunea deosebita  pentru toata lumea si din acest motiv am infiintat o Biblioteca si Discografica braziliana. Deci, secretul meu este evident! Imi place acest popor tanar, oamenii deschisi, fericiti, tare muzicali, cu suflet mare si larg deschis pentru tot, pentru a dezvolta si mai bine “istoria lor tanara”. Stima catre “ei” este profunda si din acest sentiment mereu incerc sa introduc la concertele noastre cate una-doua piese in prima auditie si in afara festivalurilor cunoscute. In peste 250 de concerte gasiti lucrari braziliene in calendarul meu, din anul 1996 incoace...&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;TPRB: Noi, brazilienii, in general, avem mare respect fata de milenara civilizatie  europeana, avand in vedere ca suntem o natie tanara. In schimbul cultural promovat anual de dvs. la Oradea, nu pleaca oare brazilienii cu mai mare“profit”decat romanii?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;SJT: Brazilianul (compozitorii) “implicat” la concertele mele in general, are numai un mare “profit moral”... unii ma si felicita... Atat!! Acest profit moral este folositor din partea compozitorului si in curriculum vitae findca se poate lauda ca lucrarea a fost interpretata de cine si unde. Este o mandrie pentru oricare compozitor cunoscut sau necunoscut. Si, poate prin acest gest, lucrarea respectiva va capata un interes mai deosebit. Da, profitul este evident. In România conlocuiesc bine multe natiuni. In Transilvania  locuiesc doua milioane de unguri, prin aceste nationalitati avem profitul in sensul ca ne devenim mai cunoscuti pe plan international, ca se invata numele interpretilor entuziasti, oraselor romanesti, unde apare “cate ceva” brazilian. Deci, profitul este simbolic si devine o reclama extrem de fructificativa chiar daca ne despart mii si mii de kilometri.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;TPRB: Cum vedeti, pentru viitor, derularea schimburilor Transilvania-Brazilia in domeniul Muzicii? &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;SJT: Este o mai mare responsabilitate din partea Ambasadei, stiind ca, in România, in Transilvania cu o traditie milenara exista cate o persoana, unu-doi grupuri camerale profesioniste, sau interpreti sufletisti, care incearca  apropierea celor doua popoare  sa sacrifice mai multa stima, energie si nu in ultimul rand, sa sprijine si material, sa iasa aceste “actiuni” mai interesate de cei care se gandesc la viata economica existenta de toata zilele. Responsabilul cultural ar trebui sa tina o evidenta serioasa despre numele artistilor sufletisti si sa sprijine ideile acestora, la evenimentele oficiale ale Braziliei, sa injghebeze, chiar oficial, schimburi culturale mai evidentiate si mai dese. Asa s-a  intamplat si in 1996, cand Orchestra din Oradea, cu 74 de artisti instrumentisti, a asistat la semnificativul eveniment, la montarea operei &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Il Guarani&lt;/span&gt;, despre care s-a stiut ca, acele spectacole au fost unicate, in sensul ca, in intregime, fara sa fie taiata vreo nota muzicala din partitura am cantat totul, si  nu cum s-a intamplat la Milano, la prima auditie mondiala, dirijata chiar de compozitorul Carlos Gomes, cand nu s-a cantat in intregime... nici timp de peste o suta de ani... Noi am executat toata lucrare, de la cap la coada. Deci, in septembrie 1996 a fost o adevarata “prima auditie mondiala”. Sunt mandru de acest fapt realizat chiar de noi oradeni din Transilvania, impreuna cu acei implicati din Brazilia si cu cei doi (dirijorul si singurul rol principal feminin din toata opera) din Italia.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-7993259312888464015?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/7993259312888464015/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=7993259312888464015' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7993259312888464015'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7993259312888464015'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/07/pod-muzical-oradea-brazilia.html' title='Pod muzical Oradea-Brazilia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sl8F6TFrBEI/AAAAAAAABpc/nW09dv9nb-g/s72-c/_ICT3662.JPG' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-1670873309489494348</id><published>2009-07-15T11:14:00.003+03:00</published><updated>2010-03-15T23:55:47.942+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='brazilieni acasa in Romania'/><title type='text'>Daca ma lasi in Pantelimon, nu stiu sa ma intorc acasa</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sl2Se3_VRKI/AAAAAAAABpU/ShEVq7SxW7Y/s1600-h/pantelimon.JPG"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sl2Se3_VRKI/AAAAAAAABpU/ShEVq7SxW7Y/s200/pantelimon.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5358600190764074146" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;a href="http://www.cotidianul.ro/"&gt;Cotidianul&lt;/a&gt; din 13 iulie 2009 a publicat un interviul intitulat &lt;span style="font-style: italic; font-weight: bold;"&gt;Un brazilian la Bucuresti: "Daca ma lasi in Pantelimon, nu stiu sa ma intorc acasa"&lt;/span&gt;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Interviul cu Fernando a fost consemnat de catre ziarista Gabriela Lupu, si poate fi citit in intregime &lt;a href="http://www.cotidianul.ro/un_brazilian_la_bucuresti_daca_ma_lasi_in_pantelimon_nu_stiu_sa_ma_intorc_acasa-91723.html"&gt;aici&lt;/a&gt;.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-1670873309489494348?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/1670873309489494348/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=1670873309489494348' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1670873309489494348'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1670873309489494348'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/07/daca-ma-lasi-in-pantelimon-nu-stiu-sa.html' title='Daca ma lasi in Pantelimon, nu stiu sa ma intorc acasa'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sl2Se3_VRKI/AAAAAAAABpU/ShEVq7SxW7Y/s72-c/pantelimon.JPG' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-6491077520099743385</id><published>2009-07-09T10:42:00.004+03:00</published><updated>2009-07-09T10:55:59.235+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='história'/><title type='text'>Cristo de cabeça romena</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SlWiGoKQN-I/AAAAAAAABo8/Nf9YMzRmwaA/s1600-h/cristo-redentor.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 320px; height: 241px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SlWiGoKQN-I/AAAAAAAABo8/Nf9YMzRmwaA/s320/cristo-redentor.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5356365566570412002" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Cada cidade – pequena ou grande – geralmente tem suas boas referências paisagísticas e/ou monumentais. O Rio de Janeiro, pólo turístico hipnotizador, não poderia ser diferente. Além da sua beleza natural, apresenta obras  humanas  que encantam os olhos de todos aqueles que ali chegam por via terrestre, marítima ou aérea. Trata-se do Cristo do Corcovado, gigantesco e ousado, poesia em concreto armado, planejado e executado na Europa e trasladado para os trópicos a fim de encantar os que têm a sensibilidade de enxergar o mundo, a partir das belezas que nos cercam.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A maquete daquela obra ficou por conta do escultor francês Paul Landowsky (1875-1961), de ascendência polonesa, mas quem executou a cabeça daquele monumento foi &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Gheorghe Leonida&lt;/span&gt;, jovem escultor romeno, estudante em Paris. Este nasceu em Galati (1892). Filho do Coronel Anastase Gill e Anatilda Gill. Estudos secundários e curso superior em Bucareste, tendo concluído este no Conservatório de Arte de Bucareste. Especializou-se em Roma. Sofreu influência de Rodin. Muitos de suas obras enriquecem os museus do seu país e do Exterior. Viveu metade de um século, isto é, de 1892 a 1942.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Quanto ao Cristo Redentor, aqui seguem algumas informações interessantes:&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Estrutura de concreto armado, recoberta por um mosaico à base de esteatita; uma escada interna dá acesso à cabeça e aos braços. A estátua mede 30m de altura e 30m de envergadura, além dos 8m de altura do pedestal; altura da cabeça 3,75m; comprimento de cada mão 8m; peso total 1.145t. O monumento foi inaugurado às 19 horas do dia 12 de outubro de 1931; a ligação para sua iluminação foi feita de Roma, por ondas hertzianas, da estação de Coltano, sob o comando pessoal de Guglielmo Marconi, a bordo do seu iate Electra, fundeado no porto de Gênova. O novo sistema de iluminação do monumento, abrangendo quarenta e quatro refletores de 1000V, também foi inaugurado com ligação direta do Vaticano, pelo papa Paulo VI, no dia 31 de dezembro de 1964.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Fonte&lt;/span&gt;: Reprodução do artigo &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Quem construiu a cabeça do Cristo Redentor?&lt;/span&gt;, de autoria do Professor Ático Vilas-Boas da Mota, publicado em 4 de julho de 2009 na rubrica &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Janela Cultural&lt;/span&gt; da &lt;a href="http://www.melodiaweb.com.br"&gt;Rádio Melodia&lt;/a&gt;.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-6491077520099743385?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/6491077520099743385/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=6491077520099743385' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6491077520099743385'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6491077520099743385'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/07/cristo-de-cabeca-romena.html' title='Cristo de cabeça romena'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SlWiGoKQN-I/AAAAAAAABo8/Nf9YMzRmwaA/s72-c/cristo-redentor.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-1697442581451770203</id><published>2009-06-29T14:52:00.004+03:00</published><updated>2009-06-29T15:20:01.515+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='dans'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='eveniment'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Samba la Marea Neagra</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Skiwlr7quQI/AAAAAAAABok/neW9ZY7YQQ4/s1600-h/pavilhao.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 157px; height: 135px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Skiwlr7quQI/AAAAAAAABok/neW9ZY7YQQ4/s400/pavilhao.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5352722318624471298" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Incepand de miercuri 1 iulie si pana la sfarsitul lunii august 2009, in statiunea Mamaia din Constanta, vor avea loc spectacole sustinute de Scoala de Samba &lt;a href="http://www.vaivai.com.br/index.asp"&gt;Vai-Vai&lt;/a&gt; din São Paulo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Atentie! Trupa braziliana de muzica si dans va sustine programul artistic in ultimele cinci zile ale fiecarei saptamani.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.observator.ro/"&gt;Observator de Constanta&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-1697442581451770203?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/1697442581451770203/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=1697442581451770203' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1697442581451770203'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1697442581451770203'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/06/samba-la-marea-neagra.html' title='Samba la Marea Neagra'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Skiwlr7quQI/AAAAAAAABok/neW9ZY7YQQ4/s72-c/pavilhao.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4688117336038722747</id><published>2009-06-25T22:31:00.006+03:00</published><updated>2009-06-25T22:41:48.416+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Raul Passos la Ploiesti</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Reproduc, mai jos, articolul &lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic; font-weight: bold;"&gt;Pianistul Raul Passos&lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;, semnat Serghie Bucur si publicat in editia din 23 iunie 2009 a cotidianul independent &lt;/span&gt;&lt;a style="font-weight: bold;" href="http://www.informatiaprahovei.ro/"&gt;Informatia Prahovei&lt;/a&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt; din Ploiesti:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sâmbătă, 20 iunie 2009, în rotonda Ateneului Paul Constantinescu (Casa memorială omonimă din Ploieşti, strada Nicolae Bălcescu 15), după ora 11 a.m., statornicii melomani care de obicei asistă de ani de zile la toate evenimentele muzicale organizate şi prezidate cu excelenţă profesională, de maestrul Alexandru Bădulescu, au trăit reale momente de răsfăţ eutherpean, avându-l ca invitat – premieră locală! – pe Raul Passos, pianist brazilian cu uimitor palmares interpretativ şi de creaţie.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Prezenţa domniei sale a fost motivată de o dublă contribuţie: prima – acompaniamentul asigurat recitalului vocal susţinut de distinsa soprană Camelia Pavlenco, a doua – interpretarea câtorva lucrări pianistice de notorietate în istoria muzicii universale.   De un an de zile aflat în ţara noastră, locuitor al Bucureştiului, Raul Passos are, la 23 de ani, o biografie remarcabilă. La 6 ani începea să arate că e născut pentru muzică. După studii de Componistică şi Dirijat s-a prezentat în primele concerte în sălile din Curitiba – localitatea natală, în Rio de Janeiro, în São Paulo, Minas Gerais, Goiás, Rio Grande do Sul şi Santa Catarina.&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SkPSopBnkpI/AAAAAAAABoc/XaSFs-gE__Q/s1600-h/imag044.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SkPSopBnkpI/AAAAAAAABoc/XaSFs-gE__Q/s320/imag044.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5351352377895522962" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Ultrapremiat internaţional, Raul Passos urmează acum masteratul la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.   Vorbeşte minunat limba română şi este foarte agreabil; simplitatea şi modestia sunt alte două calităţi ale tânărului cu alură don-juanescă. Dar virtutea sa o exprimă cel mai natural şi tulburător prin claviatura pianului, pe care o stăpâneşte magic. O explicaţie a acestui secret cred că am găsit-o în momentul în care, citind cartea d-sale de vizită, am descoperit că, citez: „Este cercetător al Universităţii Internaţionale Rozacruce şi studiază raportul dintre muzică şi misticism – domeniu despre care este des invitat să ţină conferinţe”.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Vocaţia pianistică a domnului Raul Passos poate fi schiţată, pe cât de sumar ar părea, astfel: fragilitatea melancoliei chopiniene rezonând prin virtuozităţi din Bach şi Wagner! Dominate de o trăire a întregii sale fiinţe – spiritualizate de marea muzică –, într-o impecabilă sincronizare cu nuanţele şi subconştientul fiecărei lucrări interpretate. Claviatura prinde, sub degetele lui, aproape ireale, o putere care materializează vraja şi o însufleţeşte miraculos. Revelaţia? „La picioarele tale” – compoziţie passosiană de superb rafinament, cu amprenta originalităţii. Partitura muzicală propriu zisă a confirmat valoarea pe care pianistul din Curitiba a insuflat-o, spre exemplu, Concertului nr. 21 pentru pian şi orchestră, în Do major, de Mozart, într-o „cadenţă compusă de el însuşi”, cităm altă precizare a siviului passosian.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Infuzia de candoare şi tristeţe, de recul erotic, de veşnică imponderabilitate a dorinţei de iubire deplină, în aceeaşi interpretare Passos-Pavlenco, a emoţionat, cu preţul valurilor de  aplauze, prin „Nu vorbi, te rog”, de Camargo Guarnieri, şi prin Trei haiku-uri puse pe note de Paurillo Barroso, cărora distinsa soprană le-a dat strălucire vocală şi teatrală, urmându-le „Amintire”, „Cântec de leagăn”, „Visul nepoţelei” şi „Vis îndrăzneţ”. Eclatantele ritmuri ale clasicului tangou au izvorât – din claviatura fermecată de Raul Passos –, odată cu acordurile suav cadenţate în „Indiscreţie”, de Siqueira, în „Serenadă” şi „Coliba”, de Lorenzo Fernandez şi în „Sonet”, „Pauză” şi „Să cânţi”, de Norman Fraser. Simetriile sonore au structurat mesaje şi semnificaţii din inepuizabilul sentiment al eternului El &amp;amp; Ea, intercalând senzorialul filozofic al conceptului „Dacă dragoste nu e, nimic nu e”!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Spusa niciodată deplină a acestei dorinţe, s-a insinuat fericit în simţirea celor de faţă, prin recitalul pianistic pe care domnul Raul Passos l-a susţinut la Ploieşti, repet; în compania strălucitei soprane Camelia Pavlenco, despre care vom scrie o cronică aparte.  Eveniment care precede comemorarea Centenarului naşterii lui Paul Constantinescu (la 30 iunie), acest unic recital rămâne un triumf al pianisticii braziliene, prin Raul Passos – pentru prima oară la Ploieşti –, unul din străluciţii ei reprezentanţi, interpret de o remarcabilă sensibilitate solistică.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Simpaticul oaspete a excelat, alături de doamna Camelia Pavlenco, cu repertoriul ales din componistica marelui muzician român, pe care l-a susţinut într-un crescendo emoţional răsplătit cu aplauze frenetice. Tandemul Passos – Pavlenco a interpretat cu măiestria dusă la perfecţiune,  scurte lucrări muzicale, pe versuri de poeţi români, precum Seara (Arghezi), Jos în care şi Doină (Şt. O. Iosif), Bate vântul vinerea şi De trei ori potcovii calul (Radu Gyr). &lt;/div&gt;&lt;p style="text-align: justify;" class="MsoNormal"&gt;&lt;span style="font-family:tahoma,arial,helvetica,sans-serif;"&gt;&lt;span style="font-size:9;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4688117336038722747?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4688117336038722747/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4688117336038722747' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4688117336038722747'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4688117336038722747'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/06/raul-passos-la-ploiesti.html' title='Raul Passos la Ploiesti'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SkPSopBnkpI/AAAAAAAABoc/XaSFs-gE__Q/s72-c/imag044.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-7698541890067564530</id><published>2009-06-23T13:17:00.009+03:00</published><updated>2009-06-25T22:31:41.016+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='brazilienii despre Romania'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Entrevista com jovem artista brasileiro</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Raul Passos&lt;/span&gt; é pianista, regente, compositor e poeta. Nascido em Santa Catarina, graduou-se em Composição e Regência, sob a orientação de Emanuel Martinez (regência) e &lt;a href="http://www.harrycrowl.mus.br/"&gt;Harry Crowl &lt;/a&gt;(composição) pela Escola de Música e Belas Artes do Paraná. Como pianista, foi aluno de Vivian Siedlecki e aprimorou-se em cursos e masterclasses com nomes como Edson Elias, Fernando Lopes, Luiz Medalha, Ingrid Barancoski, Giorgia Tomassi (Itália), Andrea Lucchesini (Itália), Claude Bessman (França) e Manja Lippert (Alemanha). Apresentou-se nas principais salas de concerto de Curitiba, em todo o estado do Paraná e ainda em São Paulo, Rio de Janeiro, Santa Catarina, Rio Grande do Sul, Minas Gerais e Goiás. Na Romênia, realizou em Brasov e Ploiesti recitais inteiramente dedicados a compositores brasileiros. Também na Romênia, em Bucareste, apresentou-se na Sala George Enescu da &lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SkCzi_nSx5I/AAAAAAAABn8/xhcuUJatIQg/s1600-h/Raul+Passos.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SkCzi_nSx5I/AAAAAAAABn8/xhcuUJatIQg/s200/Raul+Passos.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5350473771089315730" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;a href="http://www.unmb.ro/"&gt;Universidade Nacional de Música&lt;/a&gt;, no Palácio Sutu e na Sala Polivalente. Aos 18 anos, obteve o 1° lugar no Concurso Latino-Americano de Piano Rosa Mística. De 2003 a 2005 foi co-responsável por projeto de redescoberta e divulgação da obra de Brasilio Itiberê. Regeu de 2001 a 2003 o coro da Ordem Rosacruz - AMORC. Pesquisador da URCI – Universidade Rosacruz Internacional, é estudioso das relações entre música e misticismo e palestra sobre o assunto. Mantém um duo camerístico com o baixo Juarês de Mira, dedicando-se especialmente ao gênero Negro Spiritual. No tempo que lhe sobra, dedica-se à poesia. Em 2005 foi laureado com o 1° Lugar no I Concurso Nacional de Poesia “Augusto dos Anjos". Em 2007, foi convidado a integrar a Academia Curitibana de Cultura. Atualmente reside em Bucareste onde realiza, na Universidade Nacional de Música, mestrado em interpretação pianística (música francesa para piano na primeira metade do século XX), aperfeiçoando-se sob a orientação de Manuela Giosa, Veronica Gaspar e Steluta Radu. Aprontando as malas para Curitiba, &lt;a href="http://raulpassos.blogspot.com/"&gt;Raul Passos&lt;/a&gt; teve a gentileza de conceder a entrevista abaixo ao TPRB.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;TPRB&lt;/span&gt; - &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Após 10 meses morando em Bucareste, quais as diferenças observadas entre a Romênia imaginária, anterior a sua chegada, e a Romênia vivida?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;RP&lt;/span&gt; - A Romênia está naquele grupo de países que, para nós, brasileiros, por evocarmos apenas o nome, já nos traz um quê de "misterioso", "diferente" ou mesmo "exótico". Não paramos para pensar que esses conceitos na verdade só existem a partir da comparação, e portanto são o extremo do relativo. Eu sempre tive uma atração inexplicável pela Europa Oriental. Tive o privilégio de ter tido, na minha trajetória pessoal, pessoas que de algum modo abriram os horizontes da Romênia para mim. Naturalmente, houve sonhos e expectativas, realizados e desfeitos em devidas proporções. O país "misterioso" e fascinante pelo proprio mistério, rico em cultura e tradições, com capacidade infinita de surpreender por seu próprio povo e por sua natureza, permaneceu. Por outro lado, a idéia de latinidade como elemento unificador, a imagem de um povo "quente", apaixonado, sempre aberto, desapareceu. No balanço final, é preciso saber que, para entender, gostar de um povo e ser identificado com ele, é necessário sobretudo um poder de aceitação muito grande, pois as diferenças sempre são mais poderosas do que as semelhanças.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;TPRB&lt;/span&gt; - &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Quais são, na sua opinião, as semelhanças e as diferenças mais marcantes entre os povos romeno e brasileiro?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;RP&lt;/span&gt; - Ambos são povos muito heterogêneos. A Romênia, embora dezenas de vezes menor do que o Brasil, compreende uma variedade indistinta de etnologias, de maneiras de ser, isso para também não se falar nos elementos naturais, nas paisagens, no clima. Existe uma cultura do simples, ou em outras palavras um gosto pela simplicidade que é notável nos dois países. Por outro lado, me surpreendeu encontrar um povo muitíssimo mais formal (normalmente formal demais) em contraponto com a informalidade às vezes excessiva do brasileiro. Isso se reflete muitas vezes num comportamento irascível, instável e imprevisível, algo mais fácil de perceber em Bucareste, lugar onde podemos encontrar a síntese do modus vivendi romeno. Não poderia deixar de citar algo: na primeira semana em Bucareste, observei atonitamente que muitas formas de sub-emprego como vendedores ambulantes, lavadores de pára-brisa de semáforo, etc... as quais pensava só existirem no Brasil, são comuns aqui. Em pouco tempo, pode-se perceber que assim como o Brasil está à margem do mundo, na mesma proporção encontramos uma Romênia ainda à margem da Europa.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;TPRB&lt;/span&gt; - &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Do ponto de vista do profissional da Música, a Romênia foi uma surpresa? Como sua formação musical foi, tem sido ou virá a ser influenciada pela experiência de realizar aqui um Mestrado?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;RP&lt;/span&gt; - Sim e não. Sabia antecipadamente que, apesar dos problemas do país, mais atrasado com relação à Europa Ocidental, iria encontrar uma cultura musical muitíssimo mais desenvolvida do que a de que dispomos no Brasil. Ouso dizer mais: a Romênia é muito mais efervescente e prolífica em termos de manifestação artística do que outros países os quais tive a oportunidade de conhecer, como a Hungria, a Bulgária e mesmo a República Tcheca. Do ponto de vista pessoal-profissional, precisei me alinhar a uma disciplina diferente daquela do Brasil. Devo dizer que apenas agora começo a me sentir músico de fato, não pela experiência de uma vivência no exterior, mas pelo que fui "obrigado", no excelente sentido da palavra, a apresentar. A Romênia, ao mesmo tempo que me possibitou oportunidades de concertos, já realizados e futuros, verdadeiras vitrines profissionais, exigiu uma dedicação maior à arte. Tenho colegas que são musicistas extremamente bons, o que me impulsiona a manter-me num nível cada vez mais condizente com a realidade daqui. Creio, por fim, que mais importante e relevante que o simples peso de ter um mestrado realizado na Europa é o crescimento e a visão que derivam dessa vivência.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;TPRB&lt;/span&gt; - &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Embora breve o período passado na Romênia, você foi convidado a participar, como pianista, de 5 concertos, tendo tido inclusive a oportunidade de interpretar as "Cartas Romenas", suíte para piano a 4 mãos, composta por você há poucas semanas. O que significa toda essa movimentação e prolificidade?&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;RP&lt;/span&gt; - Algo surpreendente e estimulante a um só tempo. Numerosas portas estão se abrindo para mim aqui. Em alguns meses, pude semear e colher realizações que me custaram muitos anos de esforço no Brasil. Fui extremamente favorecido também por pessoas como o compositor Sorin Lerescu, que me lançou o desafio de uma composição nova, especialmente para o concerto durante a XIX Semana Internacional de Música Nova. Eu, que fiquei muito tempo distante da composição para me dedicar ao piano, quis muito resgatar esse lado e foi essa a oportunidade ideal. Pude produzir algo que me deixou satisfeito. Fui duplamente agraciado, pois tive à disposição o talento, o carinho e a disponibilidade de alguém como Oana Zamfir, com quem tive o privilégio de dividir o palco para trazer à luz essa composição. Mas eu não me acomodo. Uma conquista para mim significa necessariamente um novo desafio. Sempre.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;TPRB&lt;/span&gt; - &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Que peso você suspeita que terá a Romênia em sua vida profissional e pessoal? Arrisque profecias.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;RP&lt;/span&gt; - Esse é o ponto onde o sonho da vinda converge com o da volta. Conheço agora o funcionamento do país, o caráter do povo. Estou integrado à paisagem, falo o idioma e entendo os hábitos. Isso possibilita uma estrutura melhor para a experiência futura. Sou favorecido também pelas amizades e relações que tomaram vida durante este ano aqui. A Romênia é um terreno fertilíssimo. É impossível não deixar esse país entrar nas veias, como já escrevi uma vez. Como pessoas, estamos em perpétua mudança e aperfeiçoamento. A Romênia me tirou coisas, possibilitou crescimento e me presenteou com outras conquistas. Como não ser grato a um mestre assim generoso?&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;span style="color: rgb(136, 136, 136);"&gt; &lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-7698541890067564530?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/7698541890067564530/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=7698541890067564530' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7698541890067564530'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7698541890067564530'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/06/entrevista-com-jovem-artista-brasileiro.html' title='Entrevista com jovem artista brasileiro'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SkCzi_nSx5I/AAAAAAAABn8/xhcuUJatIQg/s72-c/Raul+Passos.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-1514177990961486542</id><published>2009-06-18T15:48:00.005+03:00</published><updated>2009-06-19T19:06:26.414+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Recital de muzica braziliana la Ploiesti</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sjo71HRlvxI/AAAAAAAABnE/2_vPJoLGmH0/s1600-h/muzeul10.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 123px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sjo71HRlvxI/AAAAAAAABnE/2_vPJoLGmH0/s200/muzeul10.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5348653291127815954" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Sábado, dia 20 de junho, às 11 horas, na &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Casa Memorial Paul Constantinescu&lt;/span&gt; (foto), na rua Nicolae Balcescu 15, na cidade de Ploiesti, capital da província de Prahova, terá lugar um recital de música brasileira - piano e canto - interpretada por &lt;a href="http://raulpassos.blogspot.com/"&gt;Raul Passos&lt;/a&gt;, mestrando brasileiro na Universidade Nacional de Música de Bucareste, Professora Camelia Pavlenco, da Cátedra de Acompanhamento daquela instituição, e Oana Zamfir, mestranda em piano na mesma Universidade.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;O programa constará de obras de Raul Passos, Camargo Guarnieri, Paurillo Barroso, J. Siqueira, Lorenzo Fernandez, Norman Fraser e Paul Constantinescu, a serem interpretadas pela soprano Camelia Pavlenco e pelo pianista Raul Passos.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Em seguida, o pianista brasileiro interpretará, junto com a pianista romena Oana Zamfir, suíte de sua própria autoria para piano a 4 mãos, intitulada &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Cartas Romenas&lt;/span&gt;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Concluindo o programa, Camelia Pavlenco interpretará, sozinha ao piano, peças de Camargo Guarnieri, Calimério Soares e Ernesto Nazareth.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-1514177990961486542?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/1514177990961486542/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=1514177990961486542' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1514177990961486542'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1514177990961486542'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/06/recital-de-muzica-braziliana-la.html' title='Recital de muzica braziliana la Ploiesti'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sjo71HRlvxI/AAAAAAAABnE/2_vPJoLGmH0/s72-c/muzeul10.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-692721670171935213</id><published>2009-06-03T21:01:00.003+03:00</published><updated>2009-06-03T21:15:23.806+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Entrevista com Flamând</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sia9l3PSnnI/AAAAAAAABmE/fDE-XkAhI0U/s1600-h/flamand.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 170px; height: 139px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sia9l3PSnnI/AAAAAAAABmE/fDE-XkAhI0U/s400/flamand.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5343166466102566514" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduzo, abaixo, fragmento de recente entrevista realizada e publicada pela escritora e tradutora brasileira Sonia Coutinho, em 25 de maio de 2009, com o poeta e tradutor romeno &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Dinu Flamând&lt;/span&gt;, conhecido também por ter traduzido para o romeno textos do poeta português Fernando Pessoa e do poeta brasileiro Carlos Drummond de Andrade&lt;/span&gt;:&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;" (...) O livro mais antigo do meu avô datava de 1710. Ele é sempre o orgulho da minha biblioteca. É um breviário de preces, escrito num bizarro alfabeto de transição: palavras com caracteres latinos na transcrição cirílica. Meu avô era um camponês que se tornou diácono só para cantar na igreja todo domingo. Ele me ensinou o alfabeto antes que eu chegasse à idade escolar.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;(...) Nossa região [a Transilvânia] é muito rica em escritores. O maior romancista clássico da literatura romena, Liviu Rebreanu, tinha vivido numa aldeia a 15 quilômetros da minha. Bem perto de mim tinha passado sua infância um grande poeta popular, George Cosbuc, cujos poemas mais conhecidos eram cantados pelos camponeses, entre eles minha mãe. Eram quadros idílicos – a moça que abandona bruscamente seu trabalho de tecer porque ouve o barulho do chicote do seu namorado, que conduz o rebanho para a aldeia (até parece “O guardador de rebanhos”, de Fernando Pessoa!). Muito depressa, identifiquei a poesia como uma espécie de elegância do falar.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;(...) Bem mais tarde, descobri a poesia hermética e o modernismo, Rilke, Trakl, Saint-John Perse, para voltar ao romantismo e ao simbolismo, depois de ter engolido avidamente Tzara, que era proibido, Whitman, graças à mesma antologia [de poesia norte-americana], Eminescu, Barbu, Bacovia, Blaga (quatro dos maiores poetas romenos), Leopardi ou então Kavafis... (...)"&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: &lt;a href="http://jornalsidarta.blogspot.com/2009/05/dinu-flamand-da-transilvania-itaparica.html"&gt;Jornal Sidarta&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-692721670171935213?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/692721670171935213/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=692721670171935213' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/692721670171935213'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/692721670171935213'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/06/entrevista-com-flamand.html' title='Entrevista com Flamând'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Sia9l3PSnnI/AAAAAAAABmE/fDE-XkAhI0U/s72-c/flamand.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-7797735124414699760</id><published>2009-05-14T13:07:00.006+03:00</published><updated>2009-05-14T13:22:29.333+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='romanii despre Brazilia'/><title type='text'>Reciclarea estetica</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SgvwUK1YbhI/AAAAAAAABkc/PrRV7BBPAIE/s1600-h/logo.png"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 229px; height: 134px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SgvwUK1YbhI/AAAAAAAABkc/PrRV7BBPAIE/s320/logo.png" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5335622412846788114" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduc, mai jos, articolul &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Reciclarea utilitara versus reciclarea estetica: o lectie braziliana&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, semnat de &lt;a href="http://lianadelaselva.wordpress.com/"&gt;Liana Oprea&lt;/a&gt; si publicat in 18 martie 2009 de Green Report.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Europa si occidentul recicleaza din constiinta utilitatii sociale a gestului. Evenimentele organizate in jurul ideii de reciclare vehiculeaza acelasi, intr-un tarziu obositor, imperativ al refolosirii, militant pentru un viitor mai bun decat perspectivele sumbre pe care tot tarile “civilizate” le lasa mostenire planetei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Concursurile de “creativitate reciclata” premiaza conceptul, obiectul in sine ramanand in plan secundar. Ma indoiesc ca cineva il foloseste dupa ce a cazut cortina ceremoniei. Reciclarea militanta, desi indiscutabil eficienta, tanjeste dupa caldura umana, individuala. Sustinem miscarea, dar nu am face cadou copiilor nostri o masinuta construita dintr-un PET de 2 litri legat cu sfoara. In public aplaudam initiativele eco, in intimitate le renegam. Poate pentru ca multe dintre actiunile ei sunt demonstrative, mai degraba decat personale. E rusine sa umbli cu lucruri folosite de altii inainte. La drept vorbind, un homeless care cauta in gunoi, recicleaza. Nu vrem sa ne asociem imaginea cu asa ceva. In realitate, mandria multora dintre noi e prea desantata ca sa re-folosim. Ne e rusine. Iar daca o facem, o facem tot din orgoliu, demonstrativ, aratand cu degetul la &lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SgvwcggKu4I/AAAAAAAABkk/hlPRdpnogdk/s1600-h/braziliadoi.JPG"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 320px; height: 260px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SgvwcggKu4I/AAAAAAAABkk/hlPRdpnogdk/s320/braziliadoi.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5335622556102343554" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;inconstienta retrograda.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Nu am realizat toate astea pana cand am ajuns, intr-un voiaj spontan si fara finalitate anume, in America de Sud. Brazilia, tara a culorilor intense, unde nici macar fotbalul nu e privit bine daca nu e spectaculos, si pana si artele martiale par dansuri, se pregatea de sarbatorile de sfarsit de an. Am descoperit, in acest timp al celebrarilor australe, ca sunt locuri in lume unde nevoia de frumos preceda dogmele si programele politice. Orase mari, ca Manaus sau Belém, sunt impodobite, din initiative edilitare dar si personale, cu frumoase ghirlande colorate, pe care abia intr-un tarziu le identific ca provenind din foste pungi de plastic.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Obiectele carora le-au apartinut s-au dizolvat complet intr-unul nou, cu adevarat estetic. Nu am vazut nici o propaganda insotindu-le. In Santarém, pe Amazon, desupra intersectiilor fluturau mii de fulgi de zapada, de fapt fasii subtiri de plastic alb si albastru pe care vantul cald si umed le anima in rafale ireale de nea suspendata. Pe plaja din Salvador da Bahia, un baietel tragea dupa el un trenulet translucid. Jucaria avea un aspect elaborat, atragator, dar pana si rotile erau migalite din plasticul unor foste sticle de suc. Insa era chiar o jucarie, incetase sa mai fie o adunatura de obiecte, devenind altul. Mai incolo, pe plaja, am descoperit si vanzatorul ambulant care le crea.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La o carciuma, am baut bere servita in halbe pitoresti, confectionate din cutii de bere de toate marcile. Din nou, din vechiul obiect rezulta unul nou. Sentimentul cu care am ramas e ca Brazilia recicleaza fara fanfaronada, firesc si cu gratie, fara constiinta saraciei ca motivatie a principiului second-hand. Dintr-o alta mentalitate, aceea a frumosului, si dintr-o alta pornire, aceea a omului creator.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Sursa&lt;/span&gt;: &lt;a href="http://www.greenreport.ro/"&gt;Green Report&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-7797735124414699760?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/7797735124414699760/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=7797735124414699760' title='2 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7797735124414699760'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7797735124414699760'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/05/reciclarea-estetica.html' title='Reciclarea estetica'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SgvwUK1YbhI/AAAAAAAABkc/PrRV7BBPAIE/s72-c/logo.png' height='72' width='72'/><thr:total>2</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-597098636245761803</id><published>2009-05-13T11:17:00.004+03:00</published><updated>2009-05-13T11:39:44.143+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='economie'/><title type='text'>Petrol cat productia din 115 ani</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SgqG-ArmXSI/AAAAAAAABkU/IRikSpdezXs/s1600-h/cotidianulmain_01.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 277px; height: 60px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SgqG-ArmXSI/AAAAAAAABkU/IRikSpdezXs/s320/cotidianulmain_01.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5335225108466654498" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Compania petrolieră Exxon a descoperit în apropierea coastei Braziliei un rezervor de ţiţei care ar putea conţine până la 8 miliarde de barili. Comparativ cu România acest lucru înseamnă producţia de ţiţei şi gaze a Petrom în aproximativ 115 ani în condiţiile în care, anul trecut compania a extras circa 69 de milioane de barili echivalent petrol.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;“Este absolut uriaş“, declară Luiz Lemos, unul dintre avocaţii Exxon în Brazilia. Costurile exploatării acestui zăcământ sunt însă uriaşe în condiţiile în care punga de petrol se află la mare adâncime. Exxon şi statul brazilian ar trebui să investească aproximativ 500 de miliarde de dolari, inclusiv în infrastructură.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Sursa&lt;/span&gt;: articolul &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Exxon a descoperit in Brazilia petrol cat produce Romania in 100 ani&lt;/span&gt;, semnat de Serban Buscu si publicat de &lt;a href="http://www.cotidianul.ro/"&gt;Cotidianul&lt;/a&gt; in 13 martie 2009.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-597098636245761803?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/597098636245761803/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=597098636245761803' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/597098636245761803'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/597098636245761803'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/05/petrol-cat-productia-din-115-ani.html' title='Petrol cat productia din 115 ani'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SgqG-ArmXSI/AAAAAAAABkU/IRikSpdezXs/s72-c/cotidianulmain_01.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-595994831050376368</id><published>2009-05-11T16:59:00.003+03:00</published><updated>2009-05-14T20:19:57.210+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Muzica braziliana la Oradea</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;În perioada 4 mai-2 iunie, Oradea este gazda celei de-a VIII-a ediţii a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică Braziliană, eveniment organizat de Thurzo Sandor Jozsef, în colaborare cu Facultatea de Muzică din Oradea, Centrul Cultural Posticum, Cvartetul Varadinum şi trioul de coarde "Wenzel Pichl" din Oradea.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Evenimentul a debutat aseară, la Biserica Evanghelică, şi va continua vineri, 8 mai, de la ora 19.00, la Biserica "Sfântul Ladislau", cu concertul Cvartetului Varadinum. Festivalul va cuprinde 10 concerte, urmând a se desfăşura în oraşul de pe Crişul Repede timp de o lună, cu invitaţi din ţară şi străinătate, printre care soprana Camelia Pavlenco, din Bucureşti, şi prof. Marco A. B. Coutinho, compozitor din Brazilia. Din anul 1997, Thurzo Sandor Jozsef este organizatorul şi directorul principal al festivalului, ajuns, în acest an, la cea de-a VIII-a ediţie. "Încă din '86 am relaţii de colaborare cu profesori şi compozitori din Brazilia, unde susţin anual cursuri de măiestrie la violă (Masterclass)", explică Thurzo, menţionând că la acest festival se vor cânta numai lucrări braziliene, multe dintre ele în audiţie absolută. După concertul din 8 mai, de la Biserica "Sfântul Ladislau", programul va continua duminică, 10 mai, de la ora 18:00, la Biserica Reformată din Rogerius, cu concertul trioului de coarde "Wenzel Pichl" din Oradea.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Sursa&lt;/span&gt;: Articol semnat L. Ionas, publicat in 5 mai 2009 de &lt;a href="http://www.crisana.ro/"&gt;Crisana&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-595994831050376368?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/595994831050376368/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=595994831050376368' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/595994831050376368'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/595994831050376368'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/05/muzica-braziliana-la-oradea.html' title='Muzica braziliana la Oradea'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4348245822004863181</id><published>2009-04-29T16:04:00.005+03:00</published><updated>2009-05-13T21:14:09.480+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='romanii despre Brazilia'/><title type='text'>O românca in Amazônia</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify; font-style: italic;"&gt;Reproduc mai jos un fragment din articolul "O românca prin jungla amazoniana", scris de &lt;a href="http://lianadelaselva.wordpress.com/"&gt;Liana Oprea&lt;/a&gt; si publicat de Evenimentul Zilei in 27 februarie 2009. Articolul este primul unei serii de mai multe articole dedicate acestei calatorii.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;Aceasta este povestea declarat subiectivă, voluntar necitadină, parţială şi neechilibrată a unei prime întâlniri cu America de Sud. O bucureşteancă şi-a oferit vacanţa la care visa de când era mică: două luni şi jumătate prin America de Sud.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Punctul central al excursiei a fost Amazonul, pe care l-a iubit din lecturi şi unde şi-a lăsat, la întoarcere, o parte din suflet. Printre experienţele cele mai interesante trăite acolo se numără ritualul Ayahuasca, în mijlocul tribului războinic Los Jibaros.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Copil fiind, mă visam explorator, descoperind specii şi locuri necunoscute, savurând aventura şi umplând filă după filă jurnalul expediţiei, asemeni eroilor lui Jules Verne. Intrând în anii maturităţii, mă visez copil. Şi reuşind, poate, să intru în contact cu copilul care începuse pe la 10 ani să scrie un roman despre Peru şi desenele Nazca, mi-am amintit dorinţa lui, nu cu mintea, ci prin decizia aparent nouă şi spontană de a pleca haihui prin America de Sud.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Şi am pornit, cu rucsacul în spate şi în buzunar cu un bilet de avion achiziţionat contra sumei de 1.240 de euro.&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SfhT2q4WA_I/AAAAAAAABjs/ty2BJZ-iN-U/s1600-h/Macaw.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SfhT2q4WA_I/AAAAAAAABjs/ty2BJZ-iN-U/s320/Macaw.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5330102357681636338" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;De-a lungul a două luni şi jumătate de vis mai adevărat decât orice realitate anterioară, aveam să descopăr că acela care a proiectat America de Sud şi în faţa căruia mă înclin adânc, a făcut-o consecvent aceluiaşi model: mai mare, mai exuberant, mai colorat, totul la scară titanică, cu tuşe hotărâte, pe dina fară şi pe dinăuntru.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Plantele "ornamentale" cresc precum bălăriile pe marginea drumului. Zâmbetele omniprezente nu sunt fabricate la repezeală, de circumstanţă. Pasiunile, aparent, nu cunosc conceptele de "mi-e ruşine", şi ideea de "mă(te) fac de c****" pare că nu a tulburat nicicând comunicarea firească, purtată îndeosebi după regulile simple ale atracţiei şi respingerii. Dansul, cântecul sunt expresii proprii, aproape în uitare de sine, ale bucuriei de a trăi, departe de „autoconştienţa” care ne învaţă de mici, prin unele părţi ale lumii, să ne cenzurăm gesturile şi să plecăm urechea la „ce zice lumea”. De altfel, lumea, în serile de samba, cumbia sau salsa, nu zice mai nimic, pentru că este ocupată exclusiv cu dansatul şi cântatul.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cum America de Sud e uriaşă şi când o vezi din satelit, orice direcţie îţi stă la dispoziţie: dacă dorul de ducă îţi gâdilă tălpile şi vrei să vezi cât de mari şi de spectaculoase pot fi cerul, pădurile şi apele pe astă lume, poţi lua drumul Amazonului, din Belém (Brazilia), port colonial la gurile de vărsare ale fluviului care poartă prin cinci ţări cel mai mare debit de apă dulce din lume.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Să descrii Amazonul, cuvintele nu s-au inventat încă toate. Ochiul european, obişnuit cu măsurile mici şi exacte, nu poate decât să înregistreze ceea ce creierului îi vine greu să asambleze în semnificaţii, dată fiind meteahna lui de a se raporta fără încetare la experienţe cunoscute. Amazonul se priveşte cu sufletul. Şi sentimentul permanent care te însoteşte pe tine, călător pe meandrele lui, este cel al mirării continue. Acea mirare care semnalează prezenţa miraculosului.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În nesfârşirea apelor se oglindeşte nesfârşirea cerului, spaţiul posibilităţilor simultane; curcubeul agăţat într-un nor alb de vreme bună nu exclude perdeaua vineţie de ploaie torenţială din capătul celălalt, decupată impecabil de seninul pictat mai încolo cu nori în culori despre care nu ştiai că există. O zi însorită poate turna brusc o aversă de aur, culoare împrumutată de la soarele care nu se acoperă cu nori, cum se face corect atunci când plouă cu găleata. Noaptea, aştepţi zadarnic să auzi tunetul după fulger, norii care le-au zămislit sunt prea departe ca să-şi trimită vocea până la tine.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Celelalte interesante articole scrise de Liana Oprea despre calatoria ei prin Brazilia si alte tari din America de Sud pot fi citite in arhiva publicatiei &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://www.evz.ro/"&gt;Evenimentul Zilei&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;span class="TEXT_article"&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4348245822004863181?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4348245822004863181/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4348245822004863181' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4348245822004863181'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4348245822004863181'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/04/o-romanca-in-amazonia.html' title='O românca in Amazônia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SfhT2q4WA_I/AAAAAAAABjs/ty2BJZ-iN-U/s72-c/Macaw.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4911601196564006358</id><published>2009-04-28T21:38:00.003+03:00</published><updated>2009-04-28T21:50:27.539+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='stiri / notícias'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Maurice Costin lança livro com sua biografia</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SfdPJmM5VsI/AAAAAAAABjk/nIXe4br6JUE/s1600-h/fiesp_predio.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 160px; height: 240px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SfdPJmM5VsI/AAAAAAAABjk/nIXe4br6JUE/s320/fiesp_predio.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5329815710308325058" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Para comemorar os sessenta anos de sua chegada ao Brasil, o diretor do Departamento de Relações Internacionais e Comércio Exterior (Derex) da Fiesp/Ciesp, Maurice Costin, lançou, dia 13 de abril de 2009, sua biografia &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Uma vida, múltiplas trajetórias&lt;/span&gt;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Especialista em comércio exterior,  o romeno Maurice Costin autografou a obra em coquetel de lançamento com a presença de mais de 200  convidados na sede da Fiesp, na Avenida Paulista, em São Paulo (foto).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;O livro, escrito por Márcia Camargos e Orlando Maretti e produzido pela editora Konsept design &amp;amp; projetos, conta a vida do empresário e os diferentes papéis que assumiu para vencer os obstáculos interpostos ao longo do seu caminho.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Leia &lt;a href="http://www.claudiacostin.com.br/wordpress/?p=32"&gt;aqui&lt;/a&gt; o relato pessoal de sua filha Claudia Costin sobre o evento.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: &lt;a href="http://www.fiesp.com.br/"&gt;Fiesp&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4911601196564006358?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4911601196564006358/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4911601196564006358' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4911601196564006358'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4911601196564006358'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/04/maurice-costin-lanca-livro-com-sua.html' title='Maurice Costin lança livro com sua biografia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SfdPJmM5VsI/AAAAAAAABjk/nIXe4br6JUE/s72-c/fiesp_predio.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-1984040799420953576</id><published>2009-04-15T22:13:00.004+03:00</published><updated>2009-04-15T22:24:06.431+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='stiri / notícias'/><title type='text'>Revolução na Moldávia!</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Para os que ainda não estão a par dos recentes acontecimentos na República Moldova, transcrevo abaixo artigo &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Opositores tomam Parlamento moldávio&lt;/span&gt;, publicado na edição de 08 de abril de 2009 do jornal &lt;a href="http://www.estadao.com.br/"&gt;O Estado de S. Paulo&lt;/a&gt;:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A capital da Moldávia, Chisinau, foi palco pelo segundo dia consecutivo de violentos confrontos entre policiais e opositores do governo comunista do presidente Vladimir Voronin. Denunciando fraude nas eleições legislativas de domingo, cerca de 10 mil manifestantes conseguiram ontem tomar parte do Parlamento, enquanto a polícia tentava dispersar a multidão com jatos d'água. Uma mulher morreu e pelo menos 34 manifestantes e 80 policiais ficaram feridos.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;O presidente disse que a oposição "tenta dar um golpe de Estado" e pediu ajuda ao Ocidente para restabelecer a ordem no país. Forças de segurança moldávias perderam o controle sobre partes da capital.&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SeYzY2KlwII/AAAAAAAABjM/d3uE1SJfZc0/s1600-h/moldova.png"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 276px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SeYzY2KlwII/AAAAAAAABjM/d3uE1SJfZc0/s320/moldova.png" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5325000111361998978" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Segundo a Comissão Eleitoral moldávia, o Partido Comunista - no poder desde 2001 - conquistou metade das cadeiras do Parlamento. Mas a oposição afirma que houve ingerência do governo na apuração das cédulas e solicita uma recontagem dos votos.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ontem, foram invadidos e saqueados também a residência presidencial, o escritório da Comissão Eleitoral e outros prédios públicos. Imagens de TV mostravam policiais em retirada, protegendo-se com escudos de uma chuva de objetos lançados por manifestantes.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Atualmente com 4 milhões de habitantes, a Moldávia foi parte da Romênia até 1940, quando tropas soviéticas ocuparam a região. O país tornou-se independente em 1991, com a queda da União Soviética, mas a instabilidade política e econômica deu força novamente ao Partido Comunista, que retornou ao poder dez anos após o país conquistar sua autonomia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Eleito, Voronin foi capaz de manter a estabilidade e promover o crescimento econômico, mas a rebelião separatista de 18 anos na província da Transnístria corroeu sua popularidade. Tropas russas tentam manter a ordem na região rebelde desde os tempos da ocupação soviética da Moldávia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Nos protestos de ontem, manifestantes gritavam nas ruas de Chisinau "nós queremos a Europa", "somos romenos" e "abaixo o comunismo", segundo a agência de notícias russa Interfax. Grande parte da população defende a reintegração da Moldávia à Romênia e a entrada na União Européia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Líderes da oposição condenaram a violência, mas reforçaram a exigência de que Voronin renuncie e abandone definitivamente o país.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Segundo a lei eleitoral, o presidente deve deixar o poder após a posse dos novos parlamentares. Mas o recém-eleito Legislativo, controlado pelo Partido Comunista, deverá nomear mais um membro da legenda para a chefia do governo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;O presidente russo, Dmitri Medvedev, que havia cumprimentado Voronin pela vitória de seu partido no domingo, pediu calma à população. EUA e União Européia também exigiram o fim dos confrontos. "Violência é inaceitável. Mas é igualmente importante respeitar o direito de se manifestar", disse Javier Solana, chefe da Política Externa da UE.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-1984040799420953576?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/1984040799420953576/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=1984040799420953576' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1984040799420953576'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1984040799420953576'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/04/revolucao-na-moldavia.html' title='Revolução na Moldávia!'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SeYzY2KlwII/AAAAAAAABjM/d3uE1SJfZc0/s72-c/moldova.png' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-1106904263253181655</id><published>2009-04-08T13:33:00.008+03:00</published><updated>2009-04-15T22:04:01.166+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Science fiction in Brazilia</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdyJe8kzVEI/AAAAAAAABh0/jrAB81ytY0E/s1600-h/dosar_sf_brazilia.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 76px; height: 34px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdyJe8kzVEI/AAAAAAAABh0/jrAB81ytY0E/s400/dosar_sf_brazilia.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5322280024394650690" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Bresil n’est pas un pays serieux&lt;/span&gt;: acest citat faimos în Brazilia a fost întotdeauna considerat ca aparţinînd fostului preşedinte francez Charles de Gaulle - ceea ce, în sine, este o reflexie a specificului nostru, a modului în care ne vedem. Pentru că de Gaulle nu a spus niciodată asta. Conform unei documentări exhaustive efectuate în anii ‘80 de jurnalistul brazilian Marcos de Vasconcellos, faimoasele cuvinte au fost rostite în compania lui de Gaulle, dar i-au fost adresate acestuia de către un diplomat brazilian aflat în vizită, ca o caracterizare a ţării sale.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;Dar asta nu mai contează acum. Chiar dacă nu respectă întru totul adevărul, acest citat a devenit atît de cunoscut în Brazilia încît este aproape un substitut pentru deviza steagului naţional - ordine şi progres. Pentru că brazilienii nu se consideră un popor serios, fiecare tentativă de a realiza ceva care nu are ca finalitate umorul este întîmpinată - natural - cu rîs. Totuşi, asta nu înseamnă că mişcarea &lt;span style="font-style: italic;"&gt;science-fiction&lt;/span&gt; braziliană trebuie să se simtă descurajată.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdyIOyJL8_I/AAAAAAAABhs/8zGsb9oZC7g/s1600-h/banner.15.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 107px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdyIOyJL8_I/AAAAAAAABhs/8zGsb9oZC7g/s320/banner.15.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5322278647204934642" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Nu trebuie decît să ne amintim de scriitorul austriac Stefan Zweig, care s-a stabilit în Brazilia în timpul ascensiunii lui Hitler şi apoi scris cartea &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Brazilia, o ţară a viitorului&lt;/span&gt;, lucru care ne-a făcut pe toţi să ne simţim fericiţi şi mîndri pentru că Stefan Zweig era deja cunoscut în rîndul nostru şi era entuziasmat de găsirea în ţara noastră a potenţialului care ar fi putut fi dezvoltat într-un mediu tolerant şi - cel mai important în vreme de război - pacifist (în cartea sa autobiografică &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Lumea de ieri&lt;/span&gt; exprimîndu-şi opinia că europenii sînt o cauză pierdută).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ironia a făcut ca Zweig să nu mai fie în viaţă în timpul saltului evolutiv cunoscut de Brazilia în anii ‘50, simbolizat de construirea unui întreg oraş (Brasília, acum capitală) în mijlocul cîmpiei braziliene, opera preşedintelui de atunci Juscelino Kubitschek, un avangardist al cărui slogan era “cincizeci de ani în cinci”; anii ‘50 au fost şi martorii industrializării masive a producţiei de automobile şi a primelor exploatări petroliere. Din punct de vedere cultural, ei au marcat naşterea bossa novei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Confruntaţi cu continua expansiune militară a Germaniei şi cu perspectivele funeste ce ameninţau viitorul Europei, Zweig şi nevasta lui s-au sinucis în 1942, în oraşul brazilian Petrópolis, pe atunci un mic dar cosmopolit oraş la mai puţin de 90 km de Rio de Janeiro, fapt care avea să marcheze, din punct de vedere intelectual, începutul declinului respectului de sine al Braziliei. Dacă tocmai cel care scrisese atît de entuziast despre viitorul Braziliei, probabil primul străin care a văzut in Brazilia mai mult decît fotbal şi Carnavalul din Rio, s-a sinucis la nici un an după, cum am putea avea încredere în el? Suicidul lui Zweig a reprezentat echivalentul cultural al înfrîngerii naţionalei de fotbal în finala Campionatului Mondial din 1950. A răsucit cuţitul în inima poporului brazilian (desigur, ştim că nu Brazilia a fost motivul suicidului, dar efectul acestuia asupra mentalităţii poporului nu poate fi ignorat).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Caveat lector&lt;/span&gt;: nu am intenţia ca pe parcursul acestui scurt articol să îmi asum munca sisifică de a oferi o analiză profundă a acestui gen literar, deoarece de la apariţia genului în urmă cu aproximativ optzeci de ani (de la inventarea termenului &lt;span style="font-style: italic;"&gt;scientifiction&lt;/span&gt; de către Hugo Gernsback în 1926) acesta nu a făcut decît să evolueze. În 2000, cînd am anulat abonamentul la revista &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Locus&lt;/span&gt;, raportul anual al acesteia consemna publicarea a mai mult de 700 de volume SF/Fantasy/Horror pe piaţa anglofilă în fiecare an, adică mai mult de două cărţi pe zi.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Evident, gurile rele vor susţine (avînd dreptate) că majoritatea materialului este de calitate îndoielnică. Iar eu voi răspunde cu legea lui Sturgeon: “90% din orice e de rahat”. Repet, nu intenţionez a efectua o analiză calitativă. O chestiune a cărei dezbatere este mult mai pertinentă este dacă există &lt;span style="font-style: italic;"&gt;science fiction&lt;/span&gt; legitim produs în Brazilia. Şi dacă există, de ce este aproape necunoscut chiar şi în interiorul ţării? Există mulţi promotori ai genului, dar majoritatea au scris într-o cheie apropiată mai mult fantasticului decît romanţelor ştiinţifice wellsiene, cum ar fi Gastão Cruls sau Coelho Netto. Şi Machado de Assis a scris cîteva nuvele în registrul fantastic, cum ar fi &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Uma visita de Alcibíades&lt;/span&gt; (Vizita lui Alcibiade), în care protagonistul, nativ al anului 1875 (om contemporan, ţinînd cont de faptul că povestea a fost scrisă la puţin timp după respectiva dată), este vizitat de politicianul atenian Alcibiade care apare pur şi simplu în biroul acestuia ca şi cum ar fi fost teleportat din secolul 5 î.e.n.. În 1994, antropologul Alba Zaluar a găsit un manuscris nepublicat al cărui autor era bunicul acesteia, Doutor Benignus; un roman ştiinţific al lui Augusto Emilio Zaluar, inspirat direct din operele lui Arthur Conan Doyle şi Jules Verne.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La momentul publicării acestor opere, ele au fost privite ca satirice (mai ales în cazul lui Machado, un cititor devotat al lui Sterne) sau ca un fel de poveşti cu bau-bau. Un &lt;span style="font-style: italic;"&gt;science fiction&lt;/span&gt; care să opereze cu concepte ştiinţifice avea să fie aşteptat mult timp, prima revistă care să abordeze acest gen făcîndu-şi apariţia abia în anii ‘50, în perioada de dezvoltare explozivă a Braziliei, două nume fiind esenţiale pentru această realizare, Jeronimo Monteiro şi Gumercindo Rocha Dorea. Monteiro, jurnalist şi editor (primul editor brazilian al lui Donald Duck în 1950), a fondat în 1964 &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Sociedade Brasileira de Ficção Científica&lt;/span&gt; (Societatea Braziliană de &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Science Fiction&lt;/span&gt;) şi la începutul anilor ‘70 a publicat &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Magazine de Ficção Científica&lt;/span&gt;, versiunea braziliană a &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;The Magazine of Fantasy &amp;amp; Science Fiction&lt;/span&gt;. A scris trei cărţi aflate acum la mare căutare în anticariate, &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Trei luni în secolul 81&lt;/span&gt; în 1947, &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Oraşul pierdut&lt;/span&gt; în 1948 şi &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Evadare către nicăieri&lt;/span&gt; în 1961, dintre care prima va fi republicată în 2009. Monteiro a murit în 1970, dar ştafeta fusese de mult predată unui alt editor: Gumercindo Rocha Dorea, un baiano stabilit în São Paulo, care a publicat pentru prima oară la editura lui, GRD, autori în genul lui Rubem Fonseca, primul roman al acestuia, &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Cazul Morel&lt;/span&gt;, apărînd în 1973. Gumercindo a publicat zeci de cărţi ale căror teme au variat de la politică la ficţiune, avantajînd însă genul lui preferat, &lt;span style="font-style: italic;"&gt;science fiction&lt;/span&gt;-ul.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În anii ‘80, odată cu apariţia unei noi generaţii ce începuse să publice în fanzine, el s-a oferit să publice materialul proaspăt al acestor autori necunoscuţi. Astfel au fost publicate noi nume, Santos Fernandez, Roberto Schima şi Cid Fernandez printre alţii. Din păcate, majoritatea au dispărut de pe piaţă după publicarea unui singur roman. A fost creat termenul “al doilea val” pentru a desemna această nouă generaţie, succesoare a “primului val” condus de Jeronimo Monteiro şi Gumercindo Rocha Dorea. În anii ‘80 şi în prima jumătate a anilor ‘90 fanzinele dominau mişcarea SF din Brazilia, fiind publicate majoritar în Rio de Janeiro şi São Paulo. Cele mai faimoase erau &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Somnium&lt;/span&gt; (publicaţia oficială a &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Clube de Leitores de Ficção Científica&lt;/span&gt; - &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Science Fiction Reader’s Club&lt;/span&gt; - asociaţie creată în 1985 de Roberto Nascimento pentru a uni fanii genului), &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Megalon &lt;/span&gt;(creat de Marcello Simão Branco), &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Hiperespaço&lt;/span&gt; (creat de Cesar Silva şi Renato Rosatti) şi &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Scarium&lt;/span&gt;, editat de Marco Bourguignon. Dintre acestea, &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Scarium&lt;/span&gt; a făcut tranziţia către web fără a întrerupe şi publicarea pe hîrtie. Atît &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Megalon&lt;/span&gt; cît şi &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Hiperespaço&lt;/span&gt; au decis întreruperea activităţii fără a explora varianta virtuală, iar &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Somnium&lt;/span&gt;, după cîţiva ani de întrerupere, va reîncepe activitatea în format digital.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Începutul noului mileniu a marcat înflorirea activităţii bazate pe web. Lucrurile au demarat foarte încet, dar, în 2004, odată cu apariţia lui Orkut şi a uneltelor sale menite să faciliteze crearea de comunităţi online, oameni din toată Brazilia au început să discute. Din păcate, limba şi atitudinea comunităţii nu au permis vorbitorilor de engleză să participe la discuţii, astfel amînînd un dialog mult mai prolific cu cîţiva ani. Dar chiar şi înainte de Orkut, observăm existenţa unui proiect multimedia pe temă SF bine organizat în Brazilia: site-ul Intempol. Intempol este un univers deschis creat de designerul grafic şi scriitorul Octavio Aragão, în 1998, în jurul unei agenţii corupte de aplicare a legii cu acces la călătoria în timp, pentru o poveste scrisă pentru antologia &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Outras Copas, Outros Mundos&lt;/span&gt; (Alte cupe, alte lumi), publicată de editura independentă Ano-Luz, creată de mai mulţi scriitori de SF, cum ar fi Carlos Orsi, Gerson Lodi-Ribeiro şi Octavio Aragão. Acesta din urmă, impulsionat de cîţiva prieteni (printre care şi eu), a decis să-şi deschidă universul după modelul software-ului &lt;span style="font-style: italic;"&gt;open source&lt;/span&gt;, oricine putînd participa la dezvoltarea acestuia prin scrierea de noi poveşti. Acest proiect încă trăieşte şi în ziua de azi, ajungînd de la prima antologie ce conţinea unsprezece texte, publicată în 2000, ca azi să cuprindă multe alte poveşti, interviuri cu autori brazilieni şi străini, un joc RPG (scris de Aragão şi de mine), un roman grafic ce a fost nominalizat la premiul HQMix, un fel de Oscar al comic-urilor braziliene, şi alte planuri de viitor: încă un roman grafic este în producţie şi există intenţii de a scoate încă o antologie.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În ceea ce priveşte site-ul, o problemă hardware a făcut ca întregul conţinut să fie pierdut, şi Intempol a dispărut din eter. Din fericire, majoritatea materialului a fost salvat, şi site-ul va fi refăcut, pentru moment putîndu-se vedea detalii la adresa &lt;a href="http://intemblog.blogspot.com/"&gt;http://intemblog.blogspot.com&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dar povestea SF-ului brazilian este departe de a se fi terminat; mulţumită comunităţilor web menţionate anterior, autori noi, care nu ştiuseră de existenţa unei mişcări de gen, s-au ridicat şi au creat o nişă în rîndul consumatorilor de literatură şi a dezbaterii critice. Noul val, Flavio Medeiros, Tibor Moricz, Clinton Davisson, Ivan Hegenberg, Christie Lasaitis şi Ana Cristina Rodrigues, este format din scriitori ce nu au publicat niciodată pe hîrtie înainte de scoaterea primului roman. Aceştia, împreună cu scriitorii din al doilea val contribuie la lărgirea universului SF din Brazilia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În ziua de azi, etichetele din trecut nu mai stau lipite la fel de bine, ţinînd cont de faptul că vîrstele componenţilor celui de-al treilea val fac parte din intervalul 20-60 de ani şi că aceştia sînt de orientări sexuale eterogene (fiind trataţi cu egalitate, lucru care nu s-a mai întîmplat în trecut). Toate acestea sînt veşti bune. Chiar dacă SF-ul nu vorbeşte întotdeauna despre viitor, brazilienii care scriu&lt;span style="font-style: italic;"&gt; science fiction&lt;/span&gt; sînt din ce în ce mai dispuşi să uite un trecut arid şi să se axeze asupra unui viitor plin de speranţă. Şi nu asupra unui viitor utopic, ci a unuia posibil, care poate deveni realitate în urma unui efort comun.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Visul colectiv începe să prindă formă. Pregătiţi-vă, cel ce doarme se va trezi. Şi literatura &lt;span style="font-style: italic;"&gt;science fiction&lt;/span&gt; braziliană se va schimba pentru totdeauna.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Articol scris de &lt;/span&gt;&lt;a style="font-weight: bold;" href="http://www.nautilus.nemira.ro/author/fabio_fernandes/"&gt;Fabio Fernandes&lt;/a&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt; si publicat in limba româna de &lt;/span&gt;&lt;a style="font-weight: bold;" href="http://www.nautilus.nemira.ro/"&gt;Nautilus&lt;/a&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt; nr. 15 in aprilie 2009. Multumiri lui Cristi Ion.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-1106904263253181655?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/1106904263253181655/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=1106904263253181655' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1106904263253181655'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1106904263253181655'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/04/science-fiction-in-brazilia.html' title='Science fiction in Brazilia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdyJe8kzVEI/AAAAAAAABh0/jrAB81ytY0E/s72-c/dosar_sf_brazilia.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-3130149678407169626</id><published>2009-04-01T01:10:00.004+03:00</published><updated>2009-04-01T10:18:48.076+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Teodor Oniga</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdKWNf-lZFI/AAAAAAAABg8/EGphRfbGGBA/s1600-h/oniga.gif"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 211px; height: 312px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdKWNf-lZFI/AAAAAAAABg8/EGphRfbGGBA/s320/oniga.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5319479268544439378" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Profesorul Teodor Oniga s-a nascut la 2     februarie 1917, in comuna Iapa, Maramures, si s-a stabilit in Brazilia in 1951. Din prima     casatorie cu Eva Oniga, are un baiat, Miguel Oniga (n. 1953), care este actor, scriitor si     regizor de teatru. In 1973 s-a casatorit cu Evantia Economu Oniga, vaduva comandorului Ion     Economu, erou al Marinei Regale Române. Doamna Evantia Oniga a decedat la Rio de Janeiro     in 1998, lasând averea ei, prin testament, Guvernului României pentru ajutorarea     copiilor orfani.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dupa absolvirea Liceului "Dragos Voda" din Sighetul Marmatiei, Teodor Oniga     urmeaza Scoala Politehnica din Bucuresti si isi desavârseste studiile la Scoala     Superioara de Aeronautica din Paris.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Activitate profesionala&lt;/span&gt;:&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;    1942-1946: Profesor asistent la Politehnica Bucuresti; 1947-1951: Refugiat in Franta, a     lucrat la firmele "Lecq" si "Matemine"; 1952-1986: Cercetator la     Institutul National de Tehnologie al Braziliei unde a construit un tunel aerodinamic, a     introdus cibernetica, automatismele si cercetarea operationala. A infiintat si condus dimp     de 15 ani Centrul de Studii de Mecanica Aplicata, punând bazele Centrului de Evaluare     Tehnologica. A acordat consultanta si a realizat proiecte industriale pentru firmele     "Consultec", "Serva Ribeiro", "Compania de Estado São João del     Rei" s.a. 1977-1996: Analist si profesor la Universitatea Catolica din Rio de     Janeiro, la Universitatea din São Paulo, la Scoala de Razboi Naval, la Centrul de Analiza     al Sistemelor Navale; 1960-1972: Consilier la Ministerul Relatiilor Externe al Braziliei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Sursa&lt;/span&gt;: &lt;a href="http://www.cetatea.gnomes.ro/"&gt;Cetatea Literara&lt;/a&gt;, nr. 1(12) 2003&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-3130149678407169626?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/3130149678407169626/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=3130149678407169626' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3130149678407169626'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3130149678407169626'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/04/teodor-oniga.html' title='Teodor Oniga'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdKWNf-lZFI/AAAAAAAABg8/EGphRfbGGBA/s72-c/oniga.gif' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4539600636104990150</id><published>2009-03-30T15:36:00.004+03:00</published><updated>2009-03-30T15:50:49.883+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='história'/><title type='text'>Quem inventou a caneta tinteiro?</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdC_O3Jz4tI/AAAAAAAABgk/Lk1vJdB9oiw/s1600-h/579.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 231px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdC_O3Jz4tI/AAAAAAAABgk/Lk1vJdB9oiw/s320/579.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5318961421968728786" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Na história das invenções e das descobertas nem sempre a memória coletiva registra e divulga os nomes daqueles que, de uma forma ou de outra, têm contribuído - e muito - pelo desenvolvimento material da humanidade. Em alguns casos, ocorre um deselegante e ingrato esquecimento! É o caso do invento da caneta tinteiro, uma invenção muito útil. Quem se lembra do nome do seu inventor? Há algum tempo, andei pesquisando em enciclopédias e diversas fontes históricas. Só encontrei, em todos eles, o véu do esquecimento cobrindo o nome do inventor. Nenhuma referência, nenhuma notícia, nenhuma pista que pudesse localizá-lo no tempo e no espaço. Esclareça-se: com exceção das obras romenas, porque ele nasceu no país de Eugenio Ionesco, Emil Cioran e Mircea Eliade. Chamava-se Petrache Poenaru. Nasceu em 10 de janeiro de 1799, na obscura Benesti, município de Vâlcea e faleceu, em Bucareste, em 2 de outubro de 1875. Polígrafo. Exerceu várias funções, inclusive as pedagógicas. Estudou em várias instituições européias, além de ter palmilhado diversos países da Europa. Pode ser considerado um autêntico iluminista devido a sua insistência em valorizar, aperfeiçoar e difundir a instrução. Bastante cauteloso, persistente e previdente, inventou a caneta-tinteiro, que em boa hora foi registrada em Paris e Viena com o longo titulo de "Condei portaret, fara sfarsit, alimentându-se insusi cu cerneala" (Caneta portátil, inesgotável, alimentando-se a si mesma com tinta), sendo por conseguinte a verdadeira precursora da caneta-tinteiro, antepassada das nossas modernas esferográficas. Revelou-se um espírito bastante cauteloso ao realizar duas viagens - uma a Paris e outra a Viena - com a única finalidade de ali registrar o seu importante e curioso invento, conseguindo, deste modo, livrar-se dos piratas que inescrupulosamente costumam furtar as criações alheias com frieza e descaramento. Com certa freqüência, os periódicos romenos vêm estampando o respectivo diploma do registro daquele objeto ("brevet").&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Não fora este gesto de seu país, talvez o nome dele já estivesse sepultado para sempre no limbo do esquecimento. Aliás, nunca seria demasiado repetir que, infelizmente, os países periféricos são injustiçados pelas maquinações das nações ditas hegemônicas, pois estas estão sempre olhando para os próprios umbigos, não cedendo, portanto, muito espaço para que os valores culturais de outros povos sejam melhor conhecidos. Estes últimos, por isto mesmo, são vitimas do imperialismo cultural, uma das vertentes do imperialismo em geral. Trata-se pois de autêntica asfixia que atinge os países da periferia em relação aos donos do mundo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A caneta tinteiro, invenção romena, utilizada no mundo inteiro, foi vitima da ingratidão, traço negativo que atingiu até mesmo as grandes fábricas de canetas-tinteiros e/ou esferográficas que nas suas propagandas jamais se lembraram de citar ou divulgar o nome do seu inventor. Será que elas acham que este instrumento surgiu por ele mesmo, espontaneamente, como se fosse um cogumelo?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;É preciso louvar esta invenção romena, hoje utilizada no mundo inteiro e recordar o pensamento do Padre Antônio Vieira. "A gratidão é a memória do coração".&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Obrigado, Petrache Poenaru! Escrevi esta minicrônica utilizando uma caneta esferográfica, filha (ou neta) da caneta que você presenteou ao mundo, em pleno século XIX! Obrigado! Muito obrigado!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Fonte&lt;/span&gt;: Reprodução do artigo &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Quem inventou a caneta tinteiro?&lt;/span&gt;, de autoria do Professor &lt;a href="mailto:%20atico@macaubasnet.com.br"&gt;Ático Vilas-Boas da Mota&lt;/a&gt;, publicado em 6 de março de 2009 na rubrica &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Janela Cultural&lt;/span&gt; da &lt;a href="http://www.melodiaweb.com.br"&gt;Rádio Melodia&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4539600636104990150?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4539600636104990150/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4539600636104990150' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4539600636104990150'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4539600636104990150'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/03/quem-inventou-caneta-tinteiro.html' title='Quem inventou a caneta tinteiro?'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdC_O3Jz4tI/AAAAAAAABgk/Lk1vJdB9oiw/s72-c/579.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4807905425172531582</id><published>2009-03-26T15:44:00.007+02:00</published><updated>2009-03-30T15:51:24.935+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='história'/><title type='text'>Pura invenção irlandesa</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/ScuKSevNyQI/AAAAAAAABgc/t2kusdBkjo8/s1600-h/Vlad_tepes.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 239px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/ScuKSevNyQI/AAAAAAAABgc/t2kusdBkjo8/s320/Vlad_tepes.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5317495835134380290" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;O poder da imaginação não tem limite, o que nos faz lembrar a costumeira assertiva: Fulano tem uma imaginação fértil, correspondendo ao que os nossos irmãos argentinos preferem dizer: uma imaginação frondosa. Alguns escritores, em quaisquer partes do mundo, usam e abusam deste valor e chegam aos desbragados confins do sonho e da fantasia, sacrificando, na maioria dos casos, o mínimo compromisso com a verossimilhança. Foi o que aconteceu, no fim do século XIX, com o ficcionista irlandês (Abraham) Bram Stoker (1843-1917) ao elaborar o seu famoso ou famigerado romance vampiresco: Conde Drácula (1897) que ultrapassou as fronteiras da realidade histórica e trabalhou apenas com a hiperfantasia. O seu romance - diz-se - foi inspirado na discutida figura de Vlad Tepes (O Empalador), voivoda do País Romeno (Tara Româneasca), posteriormente conhecido como Transilvânia [&lt;span style="font-style: italic;"&gt;nota do editor: o autor deve ter-se confundido, pois Tara Româneasca equivale à Valáquia, atual Romênia meridional, ao passo que a Transilvânia constitui uma outra região histórica, que compreende grosso modo o atual centro-oeste romeno&lt;/span&gt;]. Este personagem, apesar de muito severo, foi um grande defensor de seu país e, por conseguinte, de seu povo oprimido pela desconfortável dominação turca. Abominava os desonestos e, segundo a tradição oral, de sua ira não escaparam sequer alguns de seus ministros. Vale a pena reafirmar que, apesar de seus gestos pouco cristãos, conforme testemunhos da oralidade, tinha pelo menos uma obsessiva virtude: a sede de liberdade, tendo sabido lutar por ela, conseguindo algumas vitórias em sangrentas batalhas contra os dominadores.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;O apodo de Drácula foi herdado do seu pai Vlad II, Dracul (= o dragão, mas também o diabo). Este personagem era tão áspero quanto o filho, conforme a opinião dos camponeses romenos. Mas o nome pode estar ligado ao fato de ter sido membro de uma sociedade cristã romana chamada Ordem do Dragão.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A ficção de Stoker não tem qualquer compromisso com a verossimilitude, haja vista que na nobiliarquia romena nunca se usou o título de conde.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Visitei o castelo Bran, suposta residência do Drácula, embora ali tivesse sido um mero posto alfandegário onde ele passava algum tempo. Viveu sempre em Bucareste (Capital da Muntênia, hoje parte integrante da Romênia e ali se pode contemplar ainda as ruínas de sua residência voivodal (Sic transit mundi). Acha-se sepultado numa cidadezinha (Snagov), nos arredores da capital romena (Sic transit gloria mundi).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A imprensa internacional hodierna, dando prosseguimento à visão de Stoker, noticiou, há pouco tempo, que "na sepultura de Vlad Tepes foram encontrados apenas ossos de cavalo!"&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Fonte&lt;/span&gt;: Reprodução do artigo &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Conde Drácula, Pura Invenção Irlandesa&lt;/span&gt;, de autoria do Professor &lt;a href="mailto:%20atico@macaubasnet.com.br"&gt;Ático Vilas-Boas da Mota&lt;/a&gt;, publicado em 18 de janeiro de 2009 na rubrica &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Janela Cultural&lt;/span&gt; da &lt;a href="http://www.melodiaweb.com.br/"&gt;Rádio Melodia&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4807905425172531582?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4807905425172531582/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4807905425172531582' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4807905425172531582'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4807905425172531582'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/03/o-poder-da-imaginacao-nao-tem-limite-o.html' title='Pura invenção irlandesa'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/ScuKSevNyQI/AAAAAAAABgc/t2kusdBkjo8/s72-c/Vlad_tepes.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8095500011238799782</id><published>2009-03-26T00:52:00.009+02:00</published><updated>2009-03-30T14:17:13.614+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Lispector e Bucareste</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Scq26abvF_I/AAAAAAAABgU/LcWhOmrXf70/s1600-h/legatia_rusa.JPG"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Scq26abvF_I/AAAAAAAABgU/LcWhOmrXf70/s320/legatia_rusa.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5317263424708614130" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Uma das mais aclamadas escritoras brasileiras, &lt;a href="http://pt.wikipedia.org/wiki/Clarice_Lispector"&gt;Clarice Lispector&lt;/a&gt; (1920-1977), nasceu num vilarejo ucraniano no meio da viagem emigratória que sua família empreendia a partir da Rússia czarista rumo ao continente americano.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A estada em Bucareste, no ano de 1922, foi crucial para o seu destino: foi ali, na Legação da Rússia (foto), que Pinkus Lispector, seu pai, obteve o passaporte de viagem para a família prosseguir ao Brasil via Hamburgo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A bela casa onde funcionava a Legação, antiga residência da família nobre romena Cantacuzino,  foi posteriormente comprada pelo príncipe sérvio Obrenovici, que a doou ao Governo russo.  Ela foi  mais tarde vendida pelo então Governo soviético e demolida em meados da década de 1930, tendo-se construído em seu lugar um &lt;a href="http://100eyes.ro/photogallery/public/Urbane/Arhitectura/Caramida-in-Bucuresti-1079153204"&gt;edifício&lt;/a&gt; localizado atrás do Hotel do Boulevard, na Calea Victoriei esquina com a Rua Eforie.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8095500011238799782?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8095500011238799782/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8095500011238799782' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8095500011238799782'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8095500011238799782'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/03/lispector-e-bucareste.html' title='Lispector e Bucareste'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Scq26abvF_I/AAAAAAAABgU/LcWhOmrXf70/s72-c/legatia_rusa.JPG' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4638399818779546311</id><published>2009-03-25T23:27:00.005+02:00</published><updated>2009-03-26T10:44:13.284+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Conde &amp; Drácula</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: right;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/ScqkNgcoLWI/AAAAAAAABgM/sJ2CkIgunXQ/s1600-h/conde-e-dracula.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 320px; height: 318px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/ScqkNgcoLWI/AAAAAAAABgM/sJ2CkIgunXQ/s320/conde-e-dracula.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5317242862019554658" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Eis aqui mais um valioso elo perdido extraordinário encontrado nas incessantes e incansáveis escavações arqueológicas dedicadas às relações culturais romeno-brasileiras: o disco da dupla sertaneja &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Conde &amp;amp; Drácula&lt;/span&gt;, de 1974.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="text-align: right;"&gt;As faixas são as seguintes:&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="text-align: right;"&gt;01 Tá Faltando Homem&lt;br /&gt;02 Carimbó do Marajó&lt;br /&gt;03 De Cabaré em Cabaré&lt;br /&gt;04 Nem lá nem cá&lt;br /&gt;05 Bruxa Feiticeira&lt;br /&gt;06 O Tropeiro&lt;br /&gt;07 Café do Paissandú&lt;br /&gt;08 Vira Fazendeiro&lt;br /&gt;09 O Corvo&lt;br /&gt;10 Véu de Noiva&lt;br /&gt;11 A Noite dos Vampiros&lt;br /&gt;12 Cavalo de Aço&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Faça o download do disco integral em formato .zip &lt;/span&gt;&lt;a style="font-weight: bold;" href="http://www.mediafire.com/?2vgyw1vo2jn"&gt;aqui&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;Fonte: Blog de música sertaneja &lt;a href="http://www.saudade-da-minha-terra.com/"&gt;Saudade Da Minha Terra&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4638399818779546311?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4638399818779546311/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4638399818779546311' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4638399818779546311'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4638399818779546311'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/03/conde-dracula.html' title='Conde &amp; Drácula'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/ScqkNgcoLWI/AAAAAAAABgM/sJ2CkIgunXQ/s72-c/conde-e-dracula.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-5239399868681996009</id><published>2009-03-23T13:46:00.014+02:00</published><updated>2009-03-23T17:16:24.767+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='história'/><title type='text'>Rei romeno: bisneto do imperador brasileiro</title><content type='html'>&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Scd_x3sOcgI/AAAAAAAABfk/8GS6sU92Y34/s1600-h/Rainhamariaii.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 157px; height: 200px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Scd_x3sOcgI/AAAAAAAABfk/8GS6sU92Y34/s200/Rainhamariaii.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5316358379873923586" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Scd_mFexthI/AAAAAAAABfc/i623nXRfntE/s1600-h/pedroI-brasil-full.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 160px; height: 200px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Scd_mFexthI/AAAAAAAABfc/i623nXRfntE/s200/pedroI-brasil-full.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5316358177417180690" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Muito se escreveu sobre as relações Brasil-Romênia, num árduo exercício semelhante à extração de leite de pedra. Os dois países, tão distantes um do outro, dificilmente poderiam exibir pontos essenciais em sua parca história comum. O monótono garimpo, entretanto, vez ou outra traz à tona uma pepita digna de interesse. Desta vez, trata-se de um parentesco direto entre dois monarcas, um brasileiro e outro romeno, de cuja menção não tenho conhecimento em nenhum livro ou artigo dedicado aos laços entre ambos os países.&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Scd_58JZJTI/AAAAAAAABfs/paO7EvNnabY/s1600-h/Antoniabraganca1845_1913.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 139px; height: 200px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Scd_58JZJTI/AAAAAAAABfs/paO7EvNnabY/s200/Antoniabraganca1845_1913.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5316358518508954930" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SceB0w5tTqI/AAAAAAAABf8/SCbBG7gKyzA/s1600-h/ing_Ferdinand_of_Romania_2.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 134px; height: 200px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SceB0w5tTqI/AAAAAAAABf8/SCbBG7gKyzA/s200/ing_Ferdinand_of_Romania_2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5316360628614287010" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Eis que pesquisando, por simples curiosidade, a genealogia do Rei Fernando I (1865-1927) da Romênia, descubro que ele é, por parte de avó materna, bisneto de Dom Pedro I, Imperador do Brasil!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Explico: Fernando de Hohenzollern-Sigmaringen era filho de Dona Antónia de Bragança que, por sua vez, era filha de Dona Maria II, Rainha de Portugal, filha do Imperador Pedro I!&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-5239399868681996009?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/5239399868681996009/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=5239399868681996009' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5239399868681996009'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5239399868681996009'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/03/rei-romeno-bisneto-do-imperador.html' title='Rei romeno: bisneto do imperador brasileiro'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/Scd_x3sOcgI/AAAAAAAABfk/8GS6sU92Y34/s72-c/Rainhamariaii.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8244667651660480809</id><published>2009-03-21T00:23:00.005+02:00</published><updated>2009-03-21T00:30:33.651+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Romenos do oeste de Santa Catarina</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;A Associação dos Romenos Bessarabianos do Extremo Oeste de Santa Catarina realiza seu registro na Associação dos Romenos fora da Romênia e entrega documentário histórico no Consulado Geral da Romênia no Rio de Janeiro.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/ScQYVX6CwDI/AAAAAAAABfM/L0G7Jz9K6MA/s1600-h/1_portal.png"&gt;&lt;img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 35px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/ScQYVX6CwDI/AAAAAAAABfM/L0G7Jz9K6MA/s320/1_portal.png" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5315400215677812786" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Nos dias 1 e 2 de março, os representantes da associação, Edson Roberto Dreher, Everton Cristiano Dreher, Canísio Muller e Florentina Muller Grulhke, acompanhados do Cônsul Honorário da Romênia em Curitiba, Orcival Henning, foram recebidos no Consulado-Geral da Romênia no Rio de Janeiro pela Consulesa Alina Dociu.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Na ocasião, foi entregue toda a documentação necessária para o cadastramento e registro da Associação na entidade dos romenos fora da Romênia.  Igualmente foi entregue o documentário de 30 minutos produzido pela Associação, o qual comprova a imigração Romena no Extremo Oeste de Santa Catarina, e ainda demonstra o envolvimento nas diversas atividades sociais, econômicas e culturais. "Estes encaminhamentos e registros poderão servir de porta de entrada para futuras relações internacionais", salientam os representantes.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A Associação dos Romenos no Extremo Oeste de Santa Catarina foi fundada no ano de 1989, tendo como sócios fundadores um total de 311 famílias, somando mais de mil associados entre a primeira e segunda geração no Brasil. Anualmente, a associação realiza o encontro regional, envolvendo cinco municípios: Itapiranga, Mondaí, São João do Oeste, Iporã do Oeste e Tunápolis. O último encontro foi realizado em Mondaí em novembro de 2008, com a presença do Cônsul Honorário Orcival Henning.  Esta é a primeira Associação de Romenos no Brasil a efetuar o registro na Associação dos Romenos fora da Romênia, e ainda, segundo a Consulesa, este é o primeiro documentário do mundo, que se tem conhecimento, a ser apresentado ao governo romeno. Portanto, é um momento histórico e significativo para a Associação dos Romenos dos cinco municípios que integram a entidade.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: artigo &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Associação dos Romenos encaminha registro e documentário no RJ&lt;/span&gt;, publicado em 13 de março de 2009 pela &lt;a href="http://www.adjorisc.com.br/jornais/folhadooeste/"&gt;Folha do Oeste&lt;/a&gt;.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8244667651660480809?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8244667651660480809/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8244667651660480809' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8244667651660480809'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8244667651660480809'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/03/romenos-do-oeste-de-santa-catarina.html' title='Romenos do oeste de Santa Catarina'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/ScQYVX6CwDI/AAAAAAAABfM/L0G7Jz9K6MA/s72-c/1_portal.png' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-3021526856435003986</id><published>2009-03-01T20:38:00.003+02:00</published><updated>2009-03-01T20:46:56.959+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>O espírito de Gherasim Luca</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SarWOeYwDaI/AAAAAAAABe4/Zff4yYOSS8A/s1600-h/gherasim.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 288px; height: 190px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SarWOeYwDaI/AAAAAAAABe4/Zff4yYOSS8A/s320/gherasim.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5308290654972939682" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;A Revista de Cultura &lt;a href="http://www.revista.agulha.nom.br/"&gt;Agulha&lt;/a&gt; no. 57, edição de maio/junho de 2007, publicada em São Paulo e Fortaleza, traz um artigo dedicado à poesia do escritor romeno Gherasim Luca, de autoria de Floriano Martins, intitulado &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Caminhando com o espírito de Gherasim Luca&lt;/span&gt;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Leia &lt;a href="http://www.revista.agulha.nom.br/ag57luca.htm"&gt;aqui&lt;/a&gt; o artigo integral, que se desenvolve em torno da interessante análise   de um artigo de Augusto de Campos intitulado &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Gherasim Luca, dessurrealista&lt;/span&gt;, publicado pelo  Suplemento Literário de Minas Gerais, em sua edição de número 1301 (Belo   Horizonte, abril de 2007).&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-3021526856435003986?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/3021526856435003986/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=3021526856435003986' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3021526856435003986'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3021526856435003986'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/03/o-espirito-de-gherasim-luca.html' title='O espírito de Gherasim Luca'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SarWOeYwDaI/AAAAAAAABe4/Zff4yYOSS8A/s72-c/gherasim.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-5895114274303061648</id><published>2009-03-01T19:43:00.002+02:00</published><updated>2009-03-01T19:54:13.969+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Líder espiritual romena no Brasil</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SarKyYPedCI/AAAAAAAABeg/HAwbqM-bZd4/s1600-h/mirella.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 150px; height: 228px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SarKyYPedCI/AAAAAAAABeg/HAwbqM-bZd4/s320/mirella.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5308278077659182114" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Mirella Faur nasceu na Transilvânia, lendária e misteriosa região da Romênia, e sua infância foi permeada de contos de fada, mitologia e contos populares. Anos mais tarde, já no Brasil, para onde veio com a família em 1964, sua ânsia de conhecimento se ampliou e ela ingressou na leitura voraz a respeito de todos os assuntos esotéricos: espiritismo, doutrinas e práticas orientais, numerologia, astrologia, parapsicologia e ufologia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ela é iniciadora do movimento da espiritualidade feminina em Brasília, com os rituais públicos dos plenilúnios, as celebrações da Roda do Ano, os grupos de estudos e a realização de ritos de passagem. É autora dos livros &lt;span style="font-style: italic;"&gt;O Anuário da Grande Mãe, Rituais práticos para celebrar a Deusa&lt;/span&gt;, &lt;span style="font-style: italic;"&gt;O legado da Deusa. Ritos de passagem para mulheres&lt;/span&gt; e &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Mistérios nórdicos. Mitos. Runas. Magias. Rituais&lt;/span&gt;, bem como de diversos artigos em publicações nacionais e estrangeiras. Sua formação é em Farmácia Química, com especialização em Farmacodinâmica e Microbiologia.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;Fonte: &lt;a href="http://www.teiadethea.org"&gt;Teia de Thea&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-5895114274303061648?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/5895114274303061648/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=5895114274303061648' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5895114274303061648'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5895114274303061648'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/03/lider-espiritual-romena-no-brasil.html' title='Líder espiritual romena no Brasil'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SarKyYPedCI/AAAAAAAABeg/HAwbqM-bZd4/s72-c/mirella.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-7910590716180542278</id><published>2009-02-20T11:37:00.002+02:00</published><updated>2009-02-20T11:50:18.934+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='brazilienii despre Romania'/><title type='text'>2 brasileiros em Bucareste</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SZ58s_qlR8I/AAAAAAAABeI/Pxh_9hBrD0Q/s1600-h/ppb_p.gif"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 87px; height: 37px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SZ58s_qlR8I/AAAAAAAABeI/Pxh_9hBrD0Q/s400/ppb_p.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5304814523535148994" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;/strong&gt;“O que estou fazendo aqui?” foi o que se perguntou Walter Longo em Bucareste quinze dias depois que seu amigo Cao Quintas o telefonou de lá convidando para prestar consultoria a uma TV romena em fase de implantação. A viagem acabou sendo uma oportunidade de conhecer peculiaridades de um povo que nunca corre (e o porquê disso), e um país que tem mais coisas em comum com o Brasil do que a gente pensa.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ouça &lt;a href="http://www.podtur.com.br/?s=rom%C3%AAnia&amp;amp;Buscar.x=0&amp;amp;Buscar.y=0&amp;amp;Buscar=Buscar"&gt;aqui&lt;/a&gt; o interessante relato dos dois brasileiros, intitulado &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Romênia: a terra onde ninguém corre&lt;/span&gt;, publicado em 20 de julho de 2005 na seção &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Diário de Bordo&lt;/span&gt; do &lt;span style="font-style: italic;"&gt;PodTur&lt;/span&gt;, sobre suas vivências na Romênia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: &lt;a href="http://www.podtur.com.br/"&gt;PodTur&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-7910590716180542278?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/7910590716180542278/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=7910590716180542278' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7910590716180542278'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7910590716180542278'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/02/2-brasileiros-em-bucareste.html' title='2 brasileiros em Bucareste'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SZ58s_qlR8I/AAAAAAAABeI/Pxh_9hBrD0Q/s72-c/ppb_p.gif' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-155315804606876185</id><published>2009-02-20T10:24:00.005+02:00</published><updated>2009-02-20T11:06:38.887+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='eveniment'/><title type='text'>Encontro Brasil-Romênia em Lisboa</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SZ5yNTw1fRI/AAAAAAAABeA/vlGGnzjF950/s1600-h/mihaiu-moreira.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SZ5yNTw1fRI/AAAAAAAABeA/vlGGnzjF950/s320/mihaiu-moreira.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5304802984057994514" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Em 13 de fevereiro deste ano, organizou-se em Lisboa a primeira colaboração oficial entre a Missão do Brasil junto à CPLP e o Instituto Cultural Romeno de Lisboa, por iniciativa de Virgil Mihaiu, diretor daquela instituição.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;O sarau, intitulado &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Interferências Culturais Romeno-Brasileiras&lt;/span&gt;, foi constituído pelas seguintes seções:&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Confissões de Virgil Mihaiu: &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Uma visão subjetiva sobre o mito brasileiro visto da Romênia. Música, poesia e futebol. Esperanças para um melhor conhecimento recíproco entre os dois povos e culturas.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Recital romeno-brasileiro: &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Poemas de Murilo Mendes, grande poeta brasileiro, enterrado no Cemitério dos Prazeres em Lisboa, cuja obra foi traduzida na língua romena por Marian Papahagi.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Apresentação de Lauro Moreira e Virgil Mihaiu. &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Ensaio sobre a influência da bossa nova no jazz da Romênia e sobre Richard Oschanitzky &lt;/span&gt;(1939-1979), o mais conceituado promovedor desta tendência. Pequenas amostras musicais das composições de Oschanitzky inspiradas no seu amor pelo Brasil. Evocação da cantora Ileana Popovici, a "Astrud Gilberto" romena.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Apresentação de Virgil Mihaiu. &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Fragmentos vídeo&lt;/span&gt; (imagens dos anos 1970-1971), com Oschanitzky, milagrosamente salvas da censura; uma pequena ilustração coreográfica de música brasileira, realizada pela Televisão Romena nos anos 2000.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fontes: &lt;a href="http://www.icr.ro/filiale/evenimente_a.php?cod=1320&amp;amp;cod_filiala=7"&gt;ICR&lt;/a&gt; e &lt;a href="http://ww1.rtp.pt/noticias/?article=387733&amp;amp;visual=26&amp;amp;tema=5"&gt;RTP&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-155315804606876185?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/155315804606876185/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=155315804606876185' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/155315804606876185'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/155315804606876185'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/02/encontro-brasil-romenia-em-lisboa.html' title='Encontro Brasil-Romênia em Lisboa'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SZ5yNTw1fRI/AAAAAAAABeA/vlGGnzjF950/s72-c/mihaiu-moreira.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-7850021884983766081</id><published>2009-01-17T23:38:00.005+02:00</published><updated>2009-01-17T23:47:21.467+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='romanii despre Brazilia'/><title type='text'>Brazilia si rasele</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SXJQ8Nvpg6I/AAAAAAAABbQ/qzUgQjjNwdY/s1600-h/s-Mihai_Zamfir.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 100px; height: 101px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SXJQ8Nvpg6I/AAAAAAAABbQ/qzUgQjjNwdY/s400/s-Mihai_Zamfir.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5292381507525641122" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduc, mai jos, articolul &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Brazilia si rasele&lt;/span&gt;, scris de Dl. Prof. Mihai Zamfir (actualul Ambasador al României in Brazilia) si publicat in nr. 3/2008 din &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://www.romlit.ro/"&gt;România Literara&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;Cate rase sunt în Brazilia? Sumedenie, răspundem, sub impulsul primei impresii şi în amintirea lui Conu' Leonida. Dacă acordăm cuvîntului rasă sensul său etnologic, observăm că doar cîteva ţări din lume mai prezintă asemenea conglomerat precum Brazilia. Amerindienii pe care Pedro Álvares Cabral i-a găsit aici la 1500 formau ramura locală a unei uriaşe hărţi rasiale, unde indienii tupi, caribe, aruak, bororo etc. îşi disputau suprafeţe mai întinse decît Europa.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Amestecul portughezilor cu băştinaşii de pe coasta Atlanticului i-a produs pe brazilienii primordiali, începători ai poporului care avea să suporte un număr impresionant de mixaje inedite - aproape la fel ca românii care se revendică din daci, romani, slavi, alături de maghiari, greci, turci, polonezi etc. Numai că spectaculosul cocktail românesc s-a filtrat timp de două milenii, pe cînd cel brazilian în doar două-trei sute de ani. începînd cu secolul al XVII-lea, sclavii negri au nutrit şi continentul sud-american, unde milioane de africani au fost aduşi cu forţa, pe măsură ce teritoriul brazilian se extindea. Portughezii n-au fost însă singurii albi stabiliţi în Brazilia. Încercînd să-i gonească pe portughezi, francezii şi olandezii au luptat cu primii veniţi, dar s-au şi amestecat cu ei, ramînînd în Brazilia, subjugaţi de farmecul locului. În chip mult mai paşnic, în secolul al XlX-lea, italienii şi nemţii sosesc cu sutele de mii, ocupînd teritorii care pînă astăzi par fragmente de Italie sau de Germanie mutate la antipozi. Şi năvălirile încă nu se terminaseră. Acum exact o sută de ani, în 1908, începea ,,invazia japoneză" sub forma a mii de locuitori veniţi treptat din ţara ,,soarelui-răsare". Faţă de ceea ce s-a întîmplat în Brazilia, aşa-numita năvală a popoarelor migratoare în Dacia Traiana face figura de excursie a unui grup organizat.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ce să mai spunem despre ultimele decenii?... Populaţiilor deja stabilite li s-au adăugat numeroşi asiatici (chinezi, filipinezi, malaiesieni), arabi din Orientul Mijlociu, ca şi ruşi, ucrainieni, polonezi, greci etc. Şi să nu-i uităm nici pe cei vreo cincizeci de mii de români, ,,emigranţii la Brazilia" ai lui Sadoveanu, ajunşi în zona de coastă după primul Război Mondial.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Din fericire, aceste rase şi popoare n-au trăit fiecare în colţul lui, dimpotrivă. Exemplul mixajului l-au dat primii veniţi, portughezii, care s-au amestecat entuziast cu băştinaşele, mame ale primilor copilaşi aurii ori ciocolatii, cu ochi verzi sau albaştri. Într-o multiplicare frenetică, de proporţii geometrice, fiecare rasă s-a asociat cu celelalte, metişii s-au combinat cu fete din alte rase ori din mariaje mixte. În curînd, veselul cazan în care fierbeau, la figurat, rasele pamântului s-a umplut de un produs suculent şi savuros. Imaginaţi-vă ce culori şi mai ales ce nuanţe poate oferi amestecul, în proporţii savant gradate, dintre oameni cu pielea albă, roşcată, neagră, galbenă, arămie, sangvină, palidă: nici o rasă pură n-ar putea produce indivizi de configuraţie genetică braziliană, adică exemplare umane de o frumuseţe imposibil de găsit în alte parţi ale globului.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Aflaţi la întretăierea principalelor rase de pe pamînt, la confluenţa diferitelor talii, culori şi forme umane, brazilienii apar, mai întîi de toate, surprinzător de frumoşi. Ar fi exagerat să spui că din această ţară oamenii urîţi au dispărut, dar ei sunt mai puţin prezenţi decît aiurea. Numeric, frumoşii covîrşesc. La toate popoarele frumuseţea rămîne o excepţie; la brazilieni, ea reprezintă, statistic, regula. Experimentul biologic petrecut aici în mod spontan pare să fi fost reuşit. Acoperă frumuseţea fizică de la antipozi şi o frumuseţe de altă natură? Iată o problemă greu de tranşat. Oricum, armonia evidentă a corpului reprezintă cel puţin o promisiune de sănătate.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Există şi brazilieni aparţinînd exclusiv rasei albe, după cum există şi negri brazilieni, amerindieni ori japonezi brazilieni, oameni care nu s-au amestecat niciodată cu celelalte rase - din prejudecăţi sau din întîmplare; dar ei ramîn net minoritari. Cînd vorbim astăzi despre brazilieni, trebuie să avem în minte făpturile pitoreşti, cu metisajul înscris vizibil pe figură. Şi e foarte probabil ca proporţia brazilienilor ,,de rasă pură", indiferent de care, să scadă în următoarele decenii din ce în ce mai mult, pînă la a reprezenta doar o excepţie.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-7850021884983766081?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/7850021884983766081/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=7850021884983766081' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7850021884983766081'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7850021884983766081'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2009/01/brazilia-si-rasele.html' title='Brazilia si rasele'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SXJQ8Nvpg6I/AAAAAAAABbQ/qzUgQjjNwdY/s72-c/s-Mihai_Zamfir.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-5526671770419716115</id><published>2008-11-25T17:13:00.004+02:00</published><updated>2008-11-25T17:25:38.608+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='eveniment'/><title type='text'>Arhitect brazilian la Bucuresti</title><content type='html'>&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSwX5ns8WdI/AAAAAAAAA9g/sK9pSYYkS7k/s1600-h/blog_key+imaguirre+%286%29.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSwX5ns8WdI/AAAAAAAAA9g/sK9pSYYkS7k/s200/blog_key+imaguirre+%286%29.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5272615542421477842" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"&gt;&lt;meta name="ProgId" content="Word.Document"&gt;&lt;meta name="Generator" content="Microsoft Word 10"&gt;&lt;meta name="Originator" content="Microsoft Word 10"&gt;&lt;link rel="File-List" href="file:///C:%5CDOCUME%7E1%5CDIABLO%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml"&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Font Definitions */  @font-face 	{font-family:"Lucida Handwriting"; 	mso-font-alt:"Courier New"; 	mso-font-charset:0; 	mso-generic-font-family:script; 	mso-font-pitch:variable; 	mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:""; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:"Times New Roman"; 	mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; 	mso-ansi-language:PT-BR; 	mso-fareast-language:PT-BR;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:"Table Normal"; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:""; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:"Times New Roman";} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p class="MsoNormal" style="text-align: center;" align="center"&gt;&lt;span style=";font-family:&amp;quot;;"  lang="PT-BR"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Biroul de Relatii Internationale al Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu (UAUIM) din Bucuresti va invita sa participati la seria de conferinte&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="text-align: center;"&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;BRAZILIA:  500 DE ANI DE ISTORIE&lt;br /&gt;VAZUTI PRIN PRISMA ARHITECTURII       &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;Prezinta:  Domnul Profesor &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Key Imaguire Junior    &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Decan al Facultatii de  Arhitectura si Urbanism a Universitatii Federale din Paraná, Curitiba, Brazilia,  Profesor de Istoria Arhitecturii Braziliene, Master in Istoria Braziliei, Doctorat in Istoria Ideilor&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"&gt;&lt;meta name="ProgId" content="Word.Document"&gt;&lt;meta name="Generator" content="Microsoft Word 10"&gt;&lt;meta name="Originator" content="Microsoft Word 10"&gt;&lt;link rel="File-List" href="file:///C:%5CDOCUME%7E1%5CDIABLO%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml"&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Font Definitions */  @font-face 	{font-family:"Lucida Handwriting"; 	mso-font-alt:"Courier New"; 	mso-font-charset:0; 	mso-generic-font-family:script; 	mso-font-pitch:variable; 	mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:""; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:"Times New Roman"; 	mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; 	mso-ansi-language:PT-BR; 	mso-fareast-language:PT-BR;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:"Table Normal"; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:""; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:"Times New Roman";} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p class="MsoNormal" style="text-align: center;" align="center"&gt;&lt;b style=""&gt;&lt;span style="font-size: 14pt; font-family: &amp;quot;Lucida Handwriting&amp;quot;;" lang="PT-BR"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;PARTEA I &lt;/span&gt;– Introducere  MIERCURI 26 NOIEMBRIE 2008,   ORA 16,30 GALERIA ARTEXPO TNB ETAJ 3 &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;PARTEA A II-A &lt;/span&gt;– Locuinta braziliana - JOI 27 NOIEMBRIE 2008, ORA 18,30 SALA FRESCELOR UAUIM &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;PARTEA A III-A&lt;/span&gt; – Arhitectura religioasa - MIERCURI 3 DECEMBRIE 2008, ORA 18,30 SALA FRESCELOR UAUIM &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;PARTEA A IV-A &lt;/span&gt;– Orasul brazilian- JOI 4 DECEMBRIE 2008,   ORA 18,30 SALA FRESCELOR UAUIM&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;p class="MsoNormal" style="margin-left: 18pt; text-align: center; text-indent: -18pt;" align="center"&gt;&lt;span style=";font-family:&amp;quot;;"  lang="PT-BR"&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-5526671770419716115?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/5526671770419716115/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=5526671770419716115' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5526671770419716115'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5526671770419716115'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/arhitect-brazilian-la-bucuresti.html' title='Arhitect brazilian la Bucuresti'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSwX5ns8WdI/AAAAAAAAA9g/sK9pSYYkS7k/s72-c/blog_key+imaguirre+%286%29.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4370558809819470171</id><published>2008-11-20T18:02:00.006+02:00</published><updated>2008-11-20T18:20:31.858+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='brazilieni acasa in Romania'/><title type='text'>Um brasileiro na Oltênia</title><content type='html'>&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSWLMp3y4pI/AAAAAAAAA9Q/0-TWtWnOyzI/s1600-h/foto+085.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSWLMp3y4pI/AAAAAAAAA9Q/0-TWtWnOyzI/s320/foto+085.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5270771988421599890" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"&gt;&lt;meta name="ProgId" content="Word.Document"&gt;&lt;meta name="Generator" content="Microsoft Word 11"&gt;&lt;meta name="Originator" content="Microsoft Word 11"&gt;&lt;link rel="File-List" href="file:///C:%5CDOCUME%7E1%5Cfernando%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml"&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate="false" latentstylecount="156"&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Font Definitions */  @font-face 	{font-family:SimSun; 	panose-1:2 1 6 0 3 1 1 1 1 1; 	mso-font-alt:宋体; 	mso-font-charset:134; 	mso-generic-font-family:auto; 	mso-font-format:other; 	mso-font-pitch:variable; 	mso-font-signature:1 135135232 16 0 262144 0;} @font-face 	{font-family:"Minion Pro SmBd"; 	panose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0; 	mso-font-alt:"Times New Roman"; 	mso-font-charset:0; 	mso-generic-font-family:roman; 	mso-font-format:other; 	mso-font-pitch:variable; 	mso-font-signature:-536870225 1342234747 0 0 415 0;} @font-face 	{font-family:"\@SimSun"; 	panose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0; 	mso-font-charset:134; 	mso-generic-font-family:auto; 	mso-font-format:other; 	mso-font-pitch:variable; 	mso-font-signature:1 135135232 16 0 262144 0;}  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:""; 	margin:0in; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:"Times New Roman"; 	mso-fareast-font-family:SimSun; 	mso-ansi-language:EN-GB; 	mso-fareast-language:ZH-CN;} @page Section1 	{size:595.3pt 841.9pt; 	margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in; 	mso-header-margin:35.4pt; 	mso-footer-margin:35.4pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:"Table Normal"; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:""; 	mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; 	mso-para-margin:0in; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:"Times New Roman"; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Publico, abaixo, texto de autoria do brasileiro Rogerio Santieff, atual morador de &lt;a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Slatina,_Rom%C3%A2nia"&gt;Slatina&lt;/a&gt; com a sua família (vide foto à direita), que foi gentilmente transmitido a pedido do TPRB:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Minha primeira experiência na Romênia se deu em 2007, quando recebi um convite da empresa onde eu trabalhava no Brasil para ficar em torno de 45 dias, trabalhando na nova planta que fora montada na cidade de Slatina – Oltênia. Aceitei a proposta, porém, quase não ouvia falar sobre a Romênia e muito menos sobre Slatina! Então,  comecei a me perguntar: “O que eu sei sobre este país?”&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Até então, eu só tinha visto a seleção da Copa do Mundo de 94, ouvido falar da Transilvânia e da lenda do Conde Drácula (que aliás se tornou conhecida no Brasil devido à obra de Francis Ford Coppola, inspirada no livro de Bram Stoker). Sabia também que a música “Festa no AP” é uma versão da música do grupo romeno O-Zone. Mas, quanto mais eu me perguntava o que mais teria de interessante nesse país, mais ansioso eu ficava para chegar logo o dia de pisar na “Terra do Drácula”.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;E, como eu havia pensado, a Romênia, apesar de pouco conhecida para mim, me surpreendeu desde o início. Já no aeroporto Henri Coanda, fui pedir informação no setor de bagagens e prontamente fui atendido por uma moça muito simpática e que, vendo que eu era brasileiro, se comunicou comigo em português ! “Ótimo, já ganhei o dia” – pensei naquela hora.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A partir daí foram só bons momentos. Cada lugar novo que eu conhecia me encantava ainda mais. A tal Slatina, antes totalmente desconhecida para mim, se fez uma cidadezinha charmosa e acolhedora: com suas fontanas iluminadas alegrando os ares interioranos, pessoas bonitas circulando pelas ruas e idosos conversando nas praças. Passeando entre as ruas do centro velho, sentindo a brisa ainda fria do início da primavera, pude conhecer as construções históricas preservadas, que me deram a sensação de quase voltar no tempo...      Pude também conhecer o tão famoso Castelo de Bran, que me impressionou com a estratégia empregada em sua construção, pude comprovar a beleza e o requinte do Castelo de Peles, dentre outros tantos belos lugares.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSWOAHaaBKI/AAAAAAAAA9Y/yRu4iJlz4D8/s1600-h/Slatina_2006_centrul_vechi.JPG"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSWOAHaaBKI/AAAAAAAAA9Y/yRu4iJlz4D8/s200/Slatina_2006_centrul_vechi.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5270775071547983010" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Hoje vivo na conhecida Slatina – Oltênia, com minha esposa e filha  já há quase um ano e meio; e foi esta mesma cidade que me encantou na primavera, me fez sentir um pouco mais latino no verão quente de julho e um pouco mais europeu (sim, um pouco mais, devido a minha ascendência russa) no inverno de dezembro.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Por fim, quando chegar a hora de voltar para o Brasil definitivamente, em meu coração e em minha memória haverá, com certeza, um lugar reservado a este país, mas principalmente às amizades que aqui construí e à cidade de Slatina que tão bem me acolheu.&lt;/div&gt;&lt;span style=";font-family:&amp;quot;;"  lang="PT-BR"&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;  &lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4370558809819470171?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4370558809819470171/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4370558809819470171' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4370558809819470171'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4370558809819470171'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/um-brasileiro-na-oltnia.html' title='Um brasileiro na Oltênia'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSWLMp3y4pI/AAAAAAAAA9Q/0-TWtWnOyzI/s72-c/foto+085.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-3890101371715906699</id><published>2008-11-19T15:55:00.003+02:00</published><updated>2008-11-19T16:04:45.853+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Zebedeu Barbu</title><content type='html'>&lt;p align="left"&gt;&lt;/p&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Zebedeu                                  Barbu&lt;/span&gt; foi um professor romeno, nascido em 1914                                  na Transilvânia, que teve o privilégio                                  de haver vivido, em sua pátria, sob quatro                                  tipos diversos de regime. Quando ainda jovem,                                  conheceu a monarquia absolutista do rei Carol                                  II. Durante algum tempo, foi uma democracia plena,                                  o que sempre constituiu uma exceção                                  na região balcânica. Depois de um                                  período de agitação que provocou                                  a queda e o subseqüente exílio do monarca,                                  a Romênia caiu sob o curto domínio                                  da Guarda de Ferro, movimento fascista de extrema                                  violência, espécie de Hezbolá                                  cristão, logo substituído pela ditadura                                  militar do Marechal Antonescu, apoiado por Hitler.                                  Barbu participou então da campanha da Rússia                                  mas, entre 42 e 44, passou dois anos encarcerado                                  como comunista.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Com a derrota do Eixo e ocupação                                  soviética, o país tentou preservar                                  sua independência graças a uma coalizão                                  de esquerda e, como diplomata, Barbu chegou a                                  conhecer no Kremlin algumas das suas mais importantes                                  figuras, Beria, Malenkov, Vishinski e o próprio                                  Stálin. Serviu depois na embaixada em                                  Londres. Entretanto, já antecipando a queda                                  de sua pátria sob a tirania nacional-comunista                                  de Ceausescu, foi lecionar nas Universidades de                                  Glasgow e Sussex, e posteriormente na África,                                  Canadá e Estados Unidos.                                Barbu já havia então                                  publicado dois importantes livros, &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Dictatorship                                  in Democracy&lt;/span&gt;, 1956, e &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Problems of Historical Psychology&lt;/span&gt;,                                  1960, quando recebeu, em 1976, convite para vir ao Brasil                                  pelo então Reitor da &lt;a href="http://www.unb.br"&gt;Universidade de Brasília&lt;/a&gt;,                                  José Carlos Azevedo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Na UnB, Barbu                                  se concentrou em problemas de filosofia política                                  e, particularmente, de sociologia no respectivo                                  Departamento cujo decano era Gentil Martins Dias.                                  Para a Editora da UnB, escreveu um pequeno ensaio                                  introdutório ao grande livro de Tocqueville,                                  &lt;span style="font-style: italic;"&gt;O Antigo Regime e a Revolução&lt;/span&gt;. Já                                  então com residência fixa em Brasília,                                  aposentou-se em 86 e, numa quase penúria,                                  faleceu seis anos depois. Dadas as dificuldades                                  de língua e adaptação, falta                                  de uma determinação clara sobre                                  sua “ideologia”, assim como as desconfianças                                  que seu liberalismo gerou em nosso meio, tanto                                  de parte dos militares quanto da &lt;span style="font-style: italic;"&gt;intelligentsia&lt;/span&gt;                                  esquerdizante, Barbu reagiu com horror ao que                                  considerava o caminho do Brasil para o totalitarismo                                  que tão bem conhecia e naturalmente abominava.                                  Citando SS João Paulo II, que dizia serem                                  os brasileiros “afetivamente mas não                                  efetivamente católicos”, Barbu nos                                  considerava narcisistas irresponsáveis                                  e, já em 1991, referia-se com horror à                                  forma de populismo dominante no nosso cenário                                  político, à convicção                                  ingênua de que se deve “tirar dos ricos                                  para dar aos pobres”.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Numa tentativa de conservar a memória                                  desse eminente intelectual que deixou uma enorme                                  quantidade de manuscritos inéditos, o professor                                  Bráulio de Matos, também da UnB,                                  encontra-se atualmente em Sussex, desenterrando                                  o testamento intelectual do Mestre. Lamento assim                                  não ter chegado a conhecer, pessoalmente,                                  esse romeno de indiscutível gabarito. Suas                                  reações de “latino”,                                  europeu algo levantino e lúcido pensador                                  político, dado a análises psicanalíticas                                  da mentalidade coletiva, teriam sido de imenso                                  valor para minhas próprias ansiosas cogitações                                  sobre o destino que espera nosso Brasil.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: artigo &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Zebedeu Barbu e o Brasil&lt;/span&gt;, de &lt;a href="http://www.meirapenna.org/index.htm"&gt;José Osvaldo de Meira Penna&lt;/a&gt;, publicado em 24 de maio de 2004 pelo &lt;a href="http://www.jt.com.br"&gt;Jornal da Tarde&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-3890101371715906699?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/3890101371715906699/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=3890101371715906699' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3890101371715906699'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3890101371715906699'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/zebedeu-barbu.html' title='Zebedeu Barbu'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4637570958300724692</id><published>2008-11-19T12:26:00.004+02:00</published><updated>2008-11-19T12:43:10.481+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Tertulian sobre Lukács</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSPsnwm0HoI/AAAAAAAAA84/0qZNTV3yz74/s1600-h/tertulian.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 157px; height: 240px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSPsnwm0HoI/AAAAAAAAA84/0qZNTV3yz74/s400/tertulian.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5270316156760366722" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;A &lt;a href="http://www.editoraunesp.com.br/"&gt;Fundação Editora da UNESP&lt;/a&gt; acabou de lançar o volume &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Georg Lukács - Etapas de seu Pensamento Estético&lt;/span&gt;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;O livro reúne ensaios produzidos pelo escritor romeno &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Nicolas Tertulian&lt;/span&gt;, que busca reconstruir um devir, escandindo as principais etapas, os projetos estéticos de Lukács. Com sagacidade, lucidez e erudição, expõe uma densa visão de conjunto do complexo e extenso itinerário de Lukács pelo terreno da Estética.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Um dos méritos da obra é evidenciar, na trajetória descontínua de Lukács, o seu caráter orgânico, a unidade de fundo que confere sentido e direção às várias metamorfoses de seu pensamento.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Tertulian reafirma a coerência de um pensamento caro a Lukács: o começo torna-se devidamente compreensível somente em retrospectiva, isto é, à luz do que se perfila ao final do processo. No fim, consegue traçar um retrato forte do pensador ímpar, na Filosofia do século XX.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Nicolas Tertulian nasceu na Romênia, em 1929. Sua tese de doutorado, defendida naquele país, foi sobre as estéticas de Croce e Lukács. Foi pesquisador na Universidade de Heidelberg. Por diversas vezes, foi convidado a ministrar cursos e proferir palestras em várias instituições de ensino e pesquisa em Paris. Foi professor da Universidade de Siena. Desde o início da década de 1980 radicou-se em Paris, tendo sido diretor de estudos da &lt;span style="font-style: italic;"&gt;École des Hautes Études en Sciences Sociales&lt;/span&gt;. Atualmente aposentado, continua a presidir seminários nessa instituição de ensino e pesquisa. É conhecido do público brasileiro sobretudo pela publicação de seus artigos em periódicos. Conheceu o filósofo húngaro G. Lukács, com quem esteve várias vezes em Budapeste, mas também com quem trocou rica correspondência.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: &lt;a href="http://www.editoraunesp.com.br/titulo_view.asp?IDT=847"&gt;Fundação Editora da UNESP&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4637570958300724692?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4637570958300724692/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4637570958300724692' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4637570958300724692'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4637570958300724692'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/tertulian-sobre-lukcs.html' title='Tertulian sobre Lukács'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSPsnwm0HoI/AAAAAAAAA84/0qZNTV3yz74/s72-c/tertulian.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-6119109949767029486</id><published>2008-11-19T10:13:00.003+02:00</published><updated>2008-11-19T10:28:28.714+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='stiri / notícias'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='economie'/><title type='text'>Lenjerie galbena impotriva crizei</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSPNLDtZPiI/AAAAAAAAA8w/6M5GsX_pouQ/s1600-h/calcinha.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 222px; height: 168px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSPNLDtZPiI/AAAAAAAAA8w/6M5GsX_pouQ/s320/calcinha.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5270281578811571746" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;In traditia braziliana, culoarea lenjeriei intime purtata in noaptea Anului Nou influenteaza norocul persoanei respective pentru anul ce urmeaza.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Spre exemplu, rosul aduce pasiune, rozul inseamna dragoste, albul - pace, iar verdele semnifica noroc. Iar cum galbenul inseamna bani si prosperitate financiara si milioane de oameni isi fac griji pentru cum ii va afecta criza financiara, lenjeria intima de culoarea lamiii dispare de pe rafturi vazind cu ochii.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"Oamenii sunt disperati pentru ca nu vor sa isi piarda slujbele si vor sa simta mereu ca au bani in buzunar. Am vandut mai mult de 100.000 de perechi de chiloti si nu mai avem timp sa facem altii", a declarat Denise Areal, director de marketing al firmei &lt;a href="http://www.duloren.com.br"&gt;Duloren&lt;/a&gt;, unul din cei mai mari producatori de lenjerie intima din Brazilia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Insa a purta galben de Revelion nu este de ajuns pentru a te pazi de criza financiara. Conform traditiei, femeile trebuie sa spele lenjeria in noaptea respectiva, iar apoi sa o poarte intoarsa pe dos in prima vineri din noul an pentru a avea efect.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa: articolul &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Brazilienii poarta lenjerie galbena pentru a se pazi de criza financiara&lt;/span&gt;, scris de Ana-Maria Calciu si publicat in 19 noiembrie 2008 de &lt;a href="http://www.7plus.ro/"&gt;7plus&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-6119109949767029486?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/6119109949767029486/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=6119109949767029486' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6119109949767029486'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6119109949767029486'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/lenjerie-galbena-impotriva-crizei.html' title='Lenjerie galbena impotriva crizei'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SSPNLDtZPiI/AAAAAAAAA8w/6M5GsX_pouQ/s72-c/calcinha.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-6832482062283920868</id><published>2008-11-16T00:10:00.005+02:00</published><updated>2008-11-16T00:51:16.095+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='romanii despre Brazilia'/><title type='text'>Brazilienii = Moldovenii</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR9JltjnlSI/AAAAAAAAA8I/B0pJaIO9fJA/s1600-h/loredana_groza.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 140px; height: 140px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR9JltjnlSI/AAAAAAAAA8I/B0pJaIO9fJA/s320/loredana_groza.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5269011001279747362" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;a href="http://www.loredana.ro/"&gt;Loredana Groza&lt;/a&gt; tocmai s-a întors din Brazilia unde a fost plecată în vacanţă împreună cu familia. Vacanţa se pare că i-a priit Loredanei, care a venit cu forţe noi pentru concertele pe care le are atât pe litoral, cât şi în ţară. Când vine vorba despre Brazilia, Loredana nu pierde ocazia să afirme că, după opinia ei, "locuitorii acestei ţări se aseamănă foarte mult cu moldovenii noştri, care sunt tot timpul puşi pe distracţie şi primitori cu străinii".&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Citeste articolul &lt;a href="http://www.onemagazine.ro/features/opinii/3212800-lost-in-trancoso"&gt;Lost in Trancoso&lt;/a&gt;, publicat in revista &lt;a href="http://www.onemagazine.ro/"&gt;The One&lt;/a&gt; nr. 50, din septembrie 2008, semnat de Loredana Groza, cu impresiile ei despre Brazilia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa: articolul &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Loredana este de parere ca brazilienii se aseamana cu moldovenii&lt;/span&gt;, semnat de M.C. si publicat in 11 august 2008 de &lt;a href="http://www.atac-online.ro/"&gt;Atac-Online&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-6832482062283920868?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/6832482062283920868/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=6832482062283920868' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6832482062283920868'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6832482062283920868'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/brazilienii-moldovenii.html' title='Brazilienii = Moldovenii'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR9JltjnlSI/AAAAAAAAA8I/B0pJaIO9fJA/s72-c/loredana_groza.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-6918392540670847742</id><published>2008-11-15T23:42:00.003+02:00</published><updated>2008-11-15T23:49:03.203+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='economie'/><title type='text'>Aeronave braziliene in Moldova</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Compania &lt;a href="http://www.airmoldova.md/"&gt;Air Moldova&lt;/a&gt; a semnat cu producătorul brazilian de aeronave &lt;a href="http://www.embraer.com/"&gt;Embraer&lt;/a&gt; un contract de livrare, în martie 2010, a unui avion de tip Embraer 190 jet.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Embraer 190 jet este una din cele mai econome şi optime nave pentru operare, este dotat cu cabină de o singură clasă şi are 114 fotolii.&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR9DqD6PT_I/AAAAAAAAA8A/8qoumVKqC5Y/s1600-h/embraerjet_afp203jpg.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 203px; height: 152px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR9DqD6PT_I/AAAAAAAAA8A/8qoumVKqC5Y/s320/embraerjet_afp203jpg.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5269004478929915890" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Odată cu achiziţionarea acestei nave, Republica Moldova va deveni una dintre puţinele ţări din lume care dispun de astfel de nave. În prezent, aeronave de tip Embraer 190 sunt folosite de companii cu renume, cum ar fi Air France, Lufthansa şi Iberia. La ora actuală, Air Moldova dispune, printre altele, de o navă Embraer 120.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Compania braziliană Embraer este una din cele mai mare producătoare de aeronave, care se plasează pe locul patru în lume. Compania a încheiat anul 2007 cu comenzi în valoare de 18,8 miliarde de dolari SUA.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa: articol publicat in 09 februarie 2008 de &lt;a href="http://www.moldova.org/"&gt;Moldova.org&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-6918392540670847742?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/6918392540670847742/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=6918392540670847742' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6918392540670847742'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6918392540670847742'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/aeronave-braziliene-in-moldova.html' title='Aeronave braziliene in Moldova'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR9DqD6PT_I/AAAAAAAAA8A/8qoumVKqC5Y/s72-c/embraerjet_afp203jpg.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4232557858416243044</id><published>2008-11-15T00:35:00.009+02:00</published><updated>2008-11-15T01:02:58.082+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>O romeno de Interlagos</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR4A3IiCnfI/AAAAAAAAA7g/WaXZoUHZWpc/s1600-h/votnamis.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 93px; height: 118px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR4A3IiCnfI/AAAAAAAAA7g/WaXZoUHZWpc/s400/votnamis.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5268649561253125618" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;O lendário piloto automobilístico brasileiro dos anos 60, &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Bica Votnamis &lt;/span&gt;(1943-2000), célebre inovador de protótipos de carros de corrida, nasceu             na Romênia e tinha             11 anos de idade quando sua             família foi para o Brasil em busca de melhores oportunidades.                          Fixaram-se no bairro do Bom Retiro, São Paulo, onde             seu pai abriu uma oficina mecânica. Aos 13 anos, Bica começou a ajudar o pai a consertar os carros e tomou muito gosto.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Em 1964, começou a correr, tendo feito uma prova de             estreantes com um Renault 1093. Começou             o ano de 1966 correndo com o Mecânica Nacional Maserati/Corvette             e conseguiu             seu melhor             resultado com esse carro, 3º lugar, mas a categoria estava             decadente.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;     Como seu parceiro de corridas estava decidido a parar de correr e já havia vendido             sua carreteira, Bica construiu então, em 1966, a sua própria             carreteira a partir de um Oldsmobile 98; era &lt;span style="font-style: italic;"&gt;quadradão,             longo e baixo&lt;/span&gt;, segundo a descrição de um jornal da época. Estreou             essa carreteira na &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Mil Milhas&lt;/span&gt; de 1966 em Interlagos, mas não terminou a prova devido à quebra da caixa de             direção.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sem conseguir bons resultados, Bica resolveu então             inovar e desenhou na parede da oficina um carro estranho, revolucionário,             inspirado num avião de caça, seu primeiro protótipo de uma longa série: o &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Star Fighter&lt;/span&gt; (Lockheed             XF104), e em cinco meses seus &lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR4A7JoZU0I/AAAAAAAAA7o/Q5X_OMfjp4c/s1600-h/1967+-+Prototipo+I+-+Em+treinos.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 308px; height: 118px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR4A7JoZU0I/AAAAAAAAA7o/Q5X_OMfjp4c/s400/1967+-+Prototipo+I+-+Em+treinos.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5268649630267691842" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;mecânicos e funileiros construíram o &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Caçador de Estrelas&lt;/span&gt; (foto).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Aos 32 anos             de idade Bica encerrou definitivamente sua carreira automobilística; em seguida mudou-se para Cidreira, cidade no litoral do Rio Grande do             Sul e abriu uma oficina mecânica, o que mais gostava de fazer.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: artigo de autoria de Paulo Roberto Peralta, publicado em 15 de maio de 2008 por &lt;a href="http://www.bandeiraquadriculada.com.br/index.htm"&gt;Bandeira Quadriculada&lt;/a&gt;. Leia o artigo integral &lt;a href="http://www.bandeiraquadriculada.com.br/Bica_Votnamis.htm"&gt;aqui&lt;/a&gt; e mais sobre Bica Votnamis &lt;a href="http://brazilexporters.com/blog/index.php?blog=5&amp;amp;p=982&amp;amp;more=1&amp;amp;c=1&amp;amp;tb=1&amp;amp;pb=1"&gt;neste artigo&lt;/a&gt; muito interessante de Carlos de Paula.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4232557858416243044?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4232557858416243044/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4232557858416243044' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4232557858416243044'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4232557858416243044'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/piloto-romeno-em-interlagos.html' title='O romeno de Interlagos'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR4A3IiCnfI/AAAAAAAAA7g/WaXZoUHZWpc/s72-c/votnamis.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-3167146980582770409</id><published>2008-11-14T23:54:00.003+02:00</published><updated>2008-11-15T00:08:02.936+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Encontro poético romeno-brasileiro</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR32HmmCd8I/AAAAAAAAA7Y/-7U9TdQuA8Q/s1600-h/morettini_gherasim.luca.gif"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 147px; height: 200px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR32HmmCd8I/AAAAAAAAA7Y/-7U9TdQuA8Q/s200/morettini_gherasim.luca.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5268637749572958146" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;No &lt;a href="http://www.cultura.mg.gov.br/arquivos/SuplementoLiterario/File/sl._abril_2007.pdf"&gt;Suplemento Literário&lt;/a&gt; de abril de 2007, publicado pela Secretaria de Estado de Cultura de Minas Gerais,  o poeta, tradutor e ensaísta brasileiro &lt;a href="http://www2.uol.com.br/augustodecampos/home.htm"&gt;Augusto de Campos&lt;/a&gt; faz uma releitura do seu encontro, em 1985, por ocasião de um Congresso Internacional de Poesia em Oslo, com o poeta vanguardista romeno &lt;a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Gherasim_Luca"&gt;Gherasim Luca&lt;/a&gt; (1913-1994), um quase desconhecido dos leitores brasileiros. Surrealista, ou “ex-extra surrealista”, Gherasim (ao lado,  retratado pelo caricaturista brasileiro &lt;a href="http://humorettini.zip.net/"&gt;Sergio Raul Morettini&lt;/a&gt;) trabalhava com a poesia oral, na qual “interpretação e voz se unem num todo orgânico”.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-3167146980582770409?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/3167146980582770409/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=3167146980582770409' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3167146980582770409'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/3167146980582770409'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/encontro-potico-romeno-brasileiro.html' title='Encontro poético romeno-brasileiro'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR32HmmCd8I/AAAAAAAAA7Y/-7U9TdQuA8Q/s72-c/morettini_gherasim.luca.gif' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-496907176585562651</id><published>2008-11-14T22:54:00.008+02:00</published><updated>2008-11-14T23:26:12.200+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>A romena por trás de Bidu Sayão</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR3rceCIVdI/AAAAAAAAA7Q/gn8GbzGr2Qg/s1600-h/teodorini-g.gif"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 157px; height: 200px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR3rceCIVdI/AAAAAAAAA7Q/gn8GbzGr2Qg/s200/teodorini-g.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5268626013424211410" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR3rVA1w5eI/AAAAAAAAA7I/dHbhDDbkSQE/s1600-h/bidu.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 153px; height: 200px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR3rVA1w5eI/AAAAAAAAA7I/dHbhDDbkSQE/s200/bidu.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5268625885328631266" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;A mais famosa intérprete de ópera  brasileira, &lt;a href="http://pt.wikipedia.org/wiki/Bidu_Say%C3%A3o"&gt;Bidu Sayão&lt;/a&gt; (1902-1999),  conhecida no Exterior como a cantora do canto de cristal, foi  desencorajada a cantar no início de sua carreira pois, conforme o crítico musical Oscar Guanabarino, ela não era &lt;span style="font-style: italic;"&gt;nem para cantar  em salões, ela tem voz de salinha&lt;/span&gt;. Bidu, então com 16 anos, insistiu. Seu tio Alberto convenceu-a a cantar em  salões, dizendo que um dia poderia cantar ópera em palcos.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Bidu (foto à direita) começou então a ter aulas  às encondidas no Rio de Janeiro com a melhor professora que havia, a romena Elena Theodorini (1857-1926), nascida em Craiova,  cantora de ópera e professora de canto lírico de fama internacional.  Embora tivesse um fio de voz que alcançava só três notas, Bidu persistiu. Formou-se com Theodorini (gravura à esquerda) e debutou num recital no Teatro Municipal do Rio de Janeiro.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A professora aposentou-se e voltou para Bucareste. Bidu convenceu a mãe a  irem visitá-la na Romênia, onde Theodorini apresentou, em 1925, sua jovem aluna à Rainha Maria. Esta encantou-se de tal forma com Bidu, que convidou-a a cantar num concerto de gala na sua residência de verão no meio dos Cárpatos, o Castelo Peles em Sinaia, para vários convidados ilustres, entre eles o futuro Imperador Hiroíto do Japão, que na ocasião lhe disse: &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Você é o rouxinol do Brasil!&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: &lt;a href="http://www.memorialdafama.com/"&gt;Memorial da Fama&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-496907176585562651?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/496907176585562651/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=496907176585562651' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/496907176585562651'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/496907176585562651'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/romena-por-trs-de-bidu-sayo.html' title='A romena por trás de Bidu Sayão'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR3rceCIVdI/AAAAAAAAA7Q/gn8GbzGr2Qg/s72-c/teodorini-g.gif' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8806455980318058722</id><published>2008-11-14T22:24:00.004+02:00</published><updated>2008-11-14T22:36:55.516+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Gerente romeno de hotel brasileiro</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR3f_2cYhqI/AAAAAAAAA6w/_AcWw2TFahM/s1600-h/novo-logo4+em+baixa.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 174px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR3f_2cYhqI/AAAAAAAAA6w/_AcWw2TFahM/s200/novo-logo4+em+baixa.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5268613427132663458" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;O executivo Fanel Chelmus é o novo gerente de hospedagem do &lt;a href="http://www.cpark.com.br/"&gt;Central Park Jardins&lt;/a&gt;, na capital paulista.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Na hotelaria, Fanel começou no Paulista Wall Street, onde começou como recepcionista e alcançou outras posições, permanecendo por oito anos. Obteve a graduação em hotelaria nas faculdades Hebraico-Brasileira Renascença até alcançar o cargo de chefe de recepção. Depois, Fanel passou pelo Trianon Paulista onde gerenciou a área de hospedagem.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fanus faz questão de contar que aos 24 anos fugiu do regime comunista romeno atravessando o Rio Danúbio a nado, durante a madrugada, tudo porque seu objetivo era chegar um dia ao Brasil. Conseguiu e casou-se com uma brasileira, Ana Cláudia, companheira de quase todos os momentos - porque ela não consegue estar junto do marido no seu hobby: o alpinismo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: artigo de 09 de agosto de 2007 publicado pelo &lt;a href="http://www.bj.inf.br/"&gt;Brasilturis Jornal&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8806455980318058722?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8806455980318058722/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8806455980318058722' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8806455980318058722'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8806455980318058722'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/gerente-romeno-de-hotel-brasileiro.html' title='Gerente romeno de hotel brasileiro'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR3f_2cYhqI/AAAAAAAAA6w/_AcWw2TFahM/s72-c/novo-logo4+em+baixa.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4706279280877386656</id><published>2008-11-14T20:45:00.002+02:00</published><updated>2008-11-14T20:47:27.894+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Enxadrista romeno-brasileiro</title><content type='html'>&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR3GqeFgP9I/AAAAAAAAA6g/WrLgXjke_7M/s1600-h/06segal.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 125px; height: 200px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR3GqeFgP9I/AAAAAAAAA6g/WrLgXjke_7M/s200/06segal.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5268585572026302418" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;O enxadrista brasileiro Alexandru Sorin Segal nasceu em Bucareste, na Romênia, em 1947. Formou-se em Economia pela Faculdade de Ciências Econômicas de Bucareste em 1970 e chegou ao Brasil em 1971, radicando-se em São Paulo. É Mestre Internacional desde 1977; árbitro internacional desde 1982; foi campeão brasileiro absoluto 3 vezes; campeão paulista absoluto 4 vezes; representante olímpico titular 5 vezes. Participou de mais de 900 Torneios Nacionais e Internacionais e é autor de &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Fundamentos de Tática&lt;/span&gt;, publicado em 1982 pela Livraria do Clube de Xadrez.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-4706279280877386656?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/4706279280877386656/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=4706279280877386656' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4706279280877386656'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/4706279280877386656'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/enxadrista-romeno-brasileiro.html' title='Enxadrista romeno-brasileiro'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR3GqeFgP9I/AAAAAAAAA6g/WrLgXjke_7M/s72-c/06segal.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8894963198050133333</id><published>2008-11-14T10:29:00.005+02:00</published><updated>2008-11-14T10:40:25.097+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='stiri / notícias'/><title type='text'>Cele mai frumoase funduri din lume</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR05NP-XAJI/AAAAAAAAA6Q/rdrSigaKjWI/s1600-h/772457.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 120px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR05NP-XAJI/AAAAAAAAA6Q/rdrSigaKjWI/s200/772457.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5268430038882517138" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Anual, firma de lenjerie intima &lt;a href="http://www.sloggi.com/"&gt;Sloggi&lt;/a&gt; organizeaza un concurs pentru alegerea celui mai frumos fund din lume. Editia de anul acesta a avut loc in Franta, la Paris, unde dupa indelungi dezbateri, o &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;brazilianca&lt;/span&gt; si un francez au fost declarati detinatorii celor mai frumoase posterioare din lume.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Melanie Nunes Fronckowiak&lt;/span&gt;, in varsta de 20 de ani, si Saiba Bombote, de 27 de ani, au fost recompensati cu cate un cec in valoare de 15.000 de euro, un contract de modelling si o asigurare pentru partea corpului care le-a adus victoria.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"Sunt fericita ca am reusit sa ma impun in fata altor concurente cu un posterior cel putin la fel de atractiv ca al meu. Acum am sansa sa ma afirm pe plan international. Cu banii, nu m-am hotarat inca ce voi face, dar cred ca ii voi investi in imaginea mea", a declarat brazilianca Melanie.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa: Articolul &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Miss si Mister Poponet&lt;/span&gt;, scris de Catalin Tivga si publicat in 14 noiembrie 2008 de &lt;a href="http://www.cancan.ro/"&gt;Cancan&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8894963198050133333?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8894963198050133333/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8894963198050133333' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8894963198050133333'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8894963198050133333'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/11/cele-mai-frumoase-funduri-din-lume.html' title='Cele mai frumoase funduri din lume'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SR05NP-XAJI/AAAAAAAAA6Q/rdrSigaKjWI/s72-c/772457.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-7219716897997538131</id><published>2008-10-31T12:28:00.004+02:00</published><updated>2008-10-31T12:40:15.353+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='stiri / notícias'/><title type='text'>Bucareste na imprensa brasileira</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SQrgN3PuawI/AAAAAAAAA44/xwLCJFEziEg/s1600-h/logo.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 132px; height: 90px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SQrgN3PuawI/AAAAAAAAA44/xwLCJFEziEg/s320/logo.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5263265643308673794" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;A versão brasileira do Time Out, publicado pelo jornal &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://www.estadao.com.br/"&gt;O Estado de S.Paulo&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, traz aos brasileiros informações sobre a capital da Romênia:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Bucareste, a maior cidade da Romênia e capital desde 1862, era considerada – nos anos entre as duas Grandes Guerras – a ‘Paris do Leste’ por causa da sua sofisticação e elegância arquitetônica.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ainda bem que parte desse esplendor sobreviveu, mesmo que hoje esses extensos e arborizados bulevares, prédios clássicos e prédios de escritórios extravagantes estejam lado a lado com construções no estilo socialista, prédios inacabados da era comunista e ruas congestionadas.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Para aproveitar o melhor da cidade, siga pelas ruas secundárias, onde estão escondidos os grandiosos prédios art nouveau estilo brancovenesco. Na Calea Victoriei, vários locais lembram as extravagâncias compartilhadas pela aristocracia: o Athenaeum romeno, a casa de espetáculos neoclássica espetacular de Bucareste; o Museu Nacional de Arte (antigo Palácio Real); o palácio barroco Cantacuzino; o eclético Banco Romeno; e Villacrosse e Macca, duas passagens de pedestres do século 19 cobertas com estrutura de ferro e vidro.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Outras peças importantes da arquitetura incluem a neoclássica Universidade de Bucareste, a Faculdade de Arquitetura estilo brancovenesco, o Arco do Triunfo, copiado de Paris, o Palácio Cotroceni do século 17 na porção oeste da cidade, e as igrejas ortodoxas espalhadas pela cidade.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Não deixe de ver o imenso Palácio do Parlamento de Nicolae Ceausescu, perdendo em tamanho somente para o Pentágono; a leste está a versão realista-socialista do Champs Elysées, conhecido como Civic Centre.&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SQrgUmPK1QI/AAAAAAAAA5A/sd0fDFiu5ZY/s1600-h/Bucareste.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 400px; height: 45px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SQrgUmPK1QI/AAAAAAAAA5A/sd0fDFiu5ZY/s400/Bucareste.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5263265759002023170" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;Leia mais &lt;a href="http://www.guiatimeout.estadao.com.br/4775"&gt;aqui&lt;/a&gt;.&lt;br /&gt;&lt;p style="text-align: left;"&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-7219716897997538131?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/7219716897997538131/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=7219716897997538131' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7219716897997538131'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/7219716897997538131'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/10/bucareste-na-imprensa-brasileira.html' title='Bucareste na imprensa brasileira'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SQrgN3PuawI/AAAAAAAAA44/xwLCJFEziEg/s72-c/logo.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-745812918632481882</id><published>2008-10-30T09:59:00.003+02:00</published><updated>2008-10-30T14:51:48.400+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='eveniment'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Armonii Braziliene la Brasov</title><content type='html'>&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SQltmelOx7I/AAAAAAAAA38/o6a10p6n8po/s1600-h/afis.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 282px; height: 400px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SQltmelOx7I/AAAAAAAAA38/o6a10p6n8po/s400/afis.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5262858147370813362" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"&gt;&lt;meta name="ProgId" content="Word.Document"&gt;&lt;meta name="Generator" content="Microsoft Word 10"&gt;&lt;meta name="Originator" content="Microsoft Word 10"&gt;&lt;link rel="File-List" href="file:///C:%5CDOCUME%7E1%5CDIABLO%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml"&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:""; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:"Times New Roman"; 	mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; 	mso-ansi-language:PT-BR;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:70.85pt 3.0cm 70.85pt 3.0cm; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:"Table Normal"; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:""; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:"Times New Roman";} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"&gt;&lt;span  lang="PT-BR" style="font-size:14;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;La Brasov, pe 12 noiembrie 2008, orele 20, la &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://www.bistrodelarte.ro/"&gt;Bistro de l'Arte&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt; (Piata Enescu 11bis) si pe 13 noiembrie 2008, orele 14, la &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://www.muzeulmuresenilor.ro/"&gt;Muzeul Casa Muresenilor&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt; (Piata Sfatului 25), se vor prezenta doi tineri muzicieni de mare prestigiu: pianistul brazilian &lt;a href="http://pt.wikipedia.org/wiki/Raul_Passos"&gt;Raul Passos&lt;/a&gt; si cantareata romanca &lt;a href="http://irinasarbu.ro/?page_id=3"&gt;Irina Sârbu&lt;/a&gt; - la un concert eclectic de mare singularitate, organizat de Ambasada Braziliei la Bucuresti, in care veti putea asculta bossa-nova si muzica culta braziliana. Cititi mai jos prezentarea evenimentului, prin viziunea muzicianului Raul Passos:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Anul 2008 este unul important pentru muzica braziliana, deoarece este anul in care se comemoreaza 50 de ani de la nasterea unuia dintre cele mai singulare genuri ale muzicii braziliene: bossa-nova. Pentru multi, acest stil, aproape un sinonim pentru muzica braziliana, sintetizeaza capacitatea de a crea un limbaj sonor bazat pe modele consacrate dar cu o identitate latenta si inegabila.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In mod paralel si paradoxal, muzica culta produsa in Brazilia, una dintre cele mai caracteristice si exuberante, a ramas o necunoscuta chiar si pentru publicul cel mai bine informat in domeniu. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ceea ce putin se stie este faptul ca aparitia genului bossa-nova i se datoreaza mai ales eruditiei unor notabili muzicieni brazilieni care, inarmati cu o sensibilitate si un rafinament fara egal, au cladit un stil care isi trage seva dintr-o complexitate armonica prezenta in anumite curente ale productiei culte din secolul al XX-lea si, totodata, dintr-o inspiratie melodica fluida si limpede, insa nu neaparat usoara, cu un chip si trasaturi populare.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Programul ales nu se vrea o sinteza, ci doreste sa-i ofere ascultatorului cateva din multiplele fatete ale productiei culte braziliene de-a lungul ultimilor 150 ani, de la inaugurarea nationalismului in Brazilia, in anul 1869, reprezentata de fantezia caracteristica &lt;span style="font-style: italic;"&gt;A Sertaneja&lt;/span&gt;, a lui Brasílio Itiberê, pana la lucrarile autorilor vremurilor noastre, cum ar fi Emílio Terraza, trecand prin nume grele cum ar fi Villa-Lobos cu pasionatul sau vals urban &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Impressões Seresteiras&lt;/span&gt;; Cláudio Santoro cu marcanta expresivitate a micilor sale lucrari pentru pian si Francisco Mignone cu dorul sau tradus prin &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Valsas de Esquina&lt;/span&gt;. Acesti compozitori s-au folosit atat de marile forme ale muzicii culte mondiale, cat si de elementul popular si folcloric care este atat de reprezentativ pentru identitatea culturala braziliana.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Este imposibil sa nu comparam nuantele dinamice si rafinata prelucrare a lucrarilor lui Cláudio Santoro, mai ales &lt;span style="font-style: italic;"&gt;Prelúdios&lt;/span&gt;, din 1958 – anul-cheie pentru bossa-nova – cu armonia tipic senzuala a acestui ritm. Este imposibil sa nu percepem ritmul prezent in lucrarile maestrului Tom Jobim si totodata in discursul muzical al lui Emílio Terraza. Astfel, o prezentare imbinata a acestor doua limbaje muzicale ne conduce la o mai buna apreciere si intelegere nu numai a literaturii muzicale, ci si a sufletului brazilian insusi.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;p class="MsoNormal"&gt;&lt;span  lang="PT-BR" style="font-size:14;"&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-745812918632481882?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/745812918632481882/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=745812918632481882' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/745812918632481882'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/745812918632481882'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/10/armonii-braziliene-la-brasov.html' title='Armonii Braziliene la Brasov'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SQltmelOx7I/AAAAAAAAA38/o6a10p6n8po/s72-c/afis.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-2213336445545857758</id><published>2008-10-26T01:16:00.003+03:00</published><updated>2008-10-26T01:24:04.657+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='economie'/><title type='text'>Romênia bane milho transgênico</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SQOb-U4lHRI/AAAAAAAAA3c/OOl6AbmR7pY/s1600-h/monsanto-s-gmo-corn-threatens.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 320px; height: 229px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SQOb-U4lHRI/AAAAAAAAA3c/OOl6AbmR7pY/s320/monsanto-s-gmo-corn-threatens.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5261220284759088402" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;O governo romeno anunciou que vai banir do país o milho geneticamente modificado MON 810 da Monsanto. A decisão é particularmente importante já que o milho é o único cultivo comercial de transgênicos permitido na Europa. Essa variedade é a mesma que foi aprovada em 2007 para plantio comercial no Brasil pela Comissão Técnica Nacional de Biossegurança (CTNBio).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A Romênia é o principal produtor de milho da União Européia em total de hectares plantados, com cerca de 3 milhões de hectares cultivados anualmente. Do milho MON 810 foram plantados 300 hectares no país desde 2007, representando apenas 0,01% do total de produção de milho da Romênia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Com o anúncio do ministro do Meio Ambiente e Desenvolvimento Sustentável da Romênia, Attila Korodi, o maior produtor de milho da Europa se tornará livre de transgênicos. A Romênia é o oitavo país da Europa a banir o cultivo de variedades transgênicas, seguindo os passos da França, Hungria, Itália, Áustria, Grécia, Suíça e Polônia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: artigo &lt;a href="http://www.greenpeace.org/brasil/transgenicos/noticias/rom-nia-bane-milho-transg-nico"&gt;Romênia bane milho transgênico da Monsanto por falta de segurança&lt;/a&gt;, publicado  em 27 de março de 2008 pela &lt;a href="http://www.greenpeace.org/brasil/"&gt;Greenpeace Brasil&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-2213336445545857758?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/2213336445545857758/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=2213336445545857758' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2213336445545857758'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2213336445545857758'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/10/romnia-bane-milho-transgnico.html' title='Romênia bane milho transgênico'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SQOb-U4lHRI/AAAAAAAAA3c/OOl6AbmR7pY/s72-c/monsanto-s-gmo-corn-threatens.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-2296623544657651514</id><published>2008-10-18T19:47:00.003+03:00</published><updated>2008-10-18T20:22:33.609+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Dan Boghiu: 40 ani in Brazilia (4)</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduc mai jos ultimul fragment legat de Brazilia a articolului &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Urmele lasate de stapanirea comunista sunt inspaimantatoare&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, scris de Liviu Timbus si publicat in 09 septembrie 2005 de &lt;a href="http://www.romanialibera.ro"&gt;Romania Libera&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Bastinasii se dovedesc oameni veseli, primitori, simpatici. Muzica, dans, vorbe in torent. O país dos absurdos (Tara absurditatilor). Numai ca Dan Boghiu nu a ales acest colt de lume ca sa se tina de fieste. Harnic, tenace, intreprinzator, se apuca de treaba. La inceput face de toate. Dupa un scurt timp petrecut la Rio de Janeiro, se stabileste la São Paulo, unde se angajeaza la o firma de montat radiouri si sisteme de comunicatie, cu piese sosite din SUA. Cursurile electronice urmate in Germania ii prind bine. Se muta mai apoi la o companie concurenta, Philco, unitate braziliana a unui concern american. Sarguincios, destoinic, romanul urmeaza mai multe cursuri aditionale tehnice si intreprinde mai multe calatorii in SUA si Europa. Devine sef al controlului tehnic, apoi i se incredinteaza conducerea departamentului de desen industrial. Firma cunoaste o dezvoltare rapida. Boghiu se distinge deopotriva ca inventator, proiectand modele inedite de radiouri (unul din acestea avea sa se fabrice in milioane de unitati). Intre timp, Philco ajunge sa fuzioneze cu giganticul Ford, Dan Boghiu bucurandu-se in continuare de ascensiune profesionala. A trait 40 de ani la São Paulo si s-a bucurat de multa pretuire, datorita calitatilor morale si profesionale. La sosirea lui, Brazilia avea 45 milioane locuitori. Dupa patru decenii, populatia numara 145 de milioane. A fost casatorit de doua ori. De la cea de a doua sotie, Verena, fiica unor elvetieni, are doua fiice: Domnica si Cornelia. Despre cei din tara n-a stiut nimic multa vreme, iar cand vestile au inceput sa soseasca, n-au fost dintre cele mai bune. Dar mai multe despre toate acestea, in interviul care urmeaza.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt; Securistii din Romania si emisarii lor in Brazilia&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;- Despre familia mea, ramasa in tara, mi-au parvenit vesti abia dupa 1947. Asa am aflat ca sora mea Steluta se maritase cu un avocat. Curand dupa aceea, cumnatul meu a fost arestat si condamnat. A iesit din puscarie dupa 16 ani, cu sanatatea la pamant. Purta pe gat urmele tigarilor stinse de anchetatori. Bataile primite ii zdrobisera rinichii. A mai trait trei ani. Cu Mamitica, am vorbit de mai multe ori la telefon. De fiecare data imi spunea: "Dinelus, am sa mor si n-am sa te mai vad". Asa s-a si intamplat. Asa a vrut Dumnezeu. Patrik, fiul meu din prima casatorie, a apucat sa o viziteze la Bucuresti. La plecare, Steluta mi-a trimis portretul tatalui meu, pictat de Octav Bancila, precum si o icoana si un covor. Covorul a fost confiscat la granita, dar tabloul si icoana au razbit, caci Patrik le-a dosit in plafonul masinii. Le-a dat socrilor mei la Zürich, care mi le-au adus in Brazilia de Craciun.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;- Cum protesta imigratia romana din Brazilia?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;- Brazilia este cea de a doua mea patrie. Iubesc aceasta tara-continent si m-am atasat de locuitorii ei. Am scris si poezii in limba portugheza. Dar asta nu inseamna ca mi-am uitat tara de bastina. Am luptat indarjit, impreuna cu alti conationali, ca sa arat lumii starea de sclavie in care o adusese ciuma rosie. Pe vaporul care m-a adus in Brazilia, l-am cunoscut pe avocatul Nicu Iancu. El avea sa devina sufletul comunitatii romanesti. La inceput, la São Paulo existau vreo 50 de emigranti romani. Nicu Iancu a format societatea Brasil-Romania si, ca jurist, i-a dat baza oficiala de functionare. Cativa ani mai tarziu, membrii societati m-au ales ca presedinte. A luat nastere si o societate religioasa, "Sfanta Treime". Mi s-a incredintat si acolo presedintia vreme de 10 ani. Pentru tinerea slujbelor ne-am folosit o vreme de o capela modesta, apoi ne-am mutat intr-o biserica siriana de rit bizantin. Pentru inceput, am apelat la parintele Bentia, preot catolic, iar dupa ce acesta a plecat la Roma, serviciul religios ne-a fost asigurat de un prelat catolic, parintele Balint, venit din Transilvania in 1926. Prin mijlocirea lui, Vaticanul a dat dezlegare ca el sa slujeasca pentru ortodocsi. Apoi am avut parte de un tata duhovnicesc ortodox, bunul parinte Braga, adus in Brazilia de un preot brazilian, director de orfelinat. In predicile sale, compatriotul nostru a povestit enoriasilor grozaviile din tara. Fusese si el schingiuit si trimis sa-si sfarseasca zile pe santierul mortii, Canalul Dunare-Marea Neagra.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Intr-o vreme, parohia a ramas fara slujitor si atunci ne-am pomenit ca ne soseste, nechemat, un popa din Romania. Securist imbracat in sutana si plin de promisiuni. Ne-a oferit in dar o biserica din lemn, facuta de mesteri din Maramures. Nu i-am acceptat ofertele, nici ca sa ne fie paroh. De altfel, intruziunile Securitatii erau numeroase si rafinate. Se foloseau momeli si amenintari. Pentru a recruta cozi de topor, emisarii Securitatii ofereau sansa de a deschide afaceri cu produse romanesti. S-au gasit asemenea tradatori. Acestia, finantati din Romania, au infiintat pentru diversiune o societate paralela, pe care au botezat-o "Romania-Brazilia". Intre acesti tradatori ii amintesc pe Chitimia si Hila. Cand Nicolae Ceausescu a vizitat São Paulo, s-a organizat in onoarea lui o receptie la Hotelul Hilton. Cozile de topor s-au grabit sa alerge sa faca temenele in fata dictatorului. Dar nici noi n-am stat cu bratele incrucisate. Am schimbat la hotel steagul comunist si l-am inlocuit cu drapelul romanesc fara stema bolsevica, la mesele participantilor. De la aeroport pana in oras, cale de 16 kilometri, am scris cu var pe tot itinerariul "Jos tiranul Ceausescu", "Jos calaul". Asta l-a infuriat cumplit. Agentii de la Ambasada foloseau si mijloace de intimidare. Eu am primit telefoane de genul: "Gandeste-te ca ai acasa o mama, o sora, lasa-te de critica politica". Nu ne-am lasati intimidati. Am continuat sa demascam atrocitatile din Romania prin interviuri la radio si televiziune. In fruntea acestor actiuni s-a aflat si poetul Alexandru Silistreanu, autor a mai multor volume de poezii anticomuniste.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In 1966, in Brazilia s-a instalat conducerea interimara a lui João Goulart, politician cu vederi comuniste, pornit sa aserveasca tara Moscovei. A tiparit chiar si bancnote cu secera si ciocanul. In sudul tarii s-au format bande de comunisti. Noi cei din São Paulo ne-am pregatit de lupta. Romanii, majoritatea, s-au alaturat rezistentei anticomuniste. Am primit arme, munitie, ne-am postat in zonele strategice ale orasului. Din fericire, Goulart a fost alungat si in locul lui a venit Castello Branco, un general dintr-o bucata. A murit din pacate intr-un accident de avion.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;- Ce ne puteti spune despre relatiile cu celelalte comunitati de refugiati politici?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;- Relatiile s-au dovedit excelente. Organizatii cu profil etnic aveau rusii albi, estonienii, letonii, ungurii, polonezii. Ne intalneam pentru actiuni comune anticomuniste. Imi amintesc cum un general de aviatie polonez, Radjwski, a infatisat publicului brazilian filmul "Katyn", intitulat asa dupa localitatea ucraineana unde, din ordinul lui Stalin, au fost impuscati 10 mii de ofiteri polonezi. Filmul a fost prezentat si in scolile militare braziliene si a provocat oroare. La sarbatorile nationale ale Romaniei, imbracam cu totii costumul national, iar mesele se umpleau cu traditionalele bucate romanesti. Ne-am facut si un tricolor cu insemne simbolice. In varf, am infipt o cruce de bronz, iar pe panza am cusut o emblema reprezentand un lant taiat de o spada. Steagul l-am adus in Europa, se afla la mine la Zürich, si poate il voi dona unui muzeu din Romania, spre amintirea anilor de exil.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-2296623544657651514?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/2296623544657651514/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=2296623544657651514' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2296623544657651514'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2296623544657651514'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/10/dan-boghiu-40-ani-in-brazilia-4.html' title='Dan Boghiu: 40 ani in Brazilia (4)'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-1311955035705772422</id><published>2008-09-26T23:25:00.004+03:00</published><updated>2008-09-26T23:29:13.605+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='economie'/><title type='text'>Brazilia - de la sclavie la supertehnologie (3)</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduc, mai jos, partea III si ultima a articolului &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Agricultura braziliana - de la sclavie la supertehnologie&lt;/span&gt;, scris de Sorin Manea, publicat in 11 aprilie 2008 de &lt;a href="http://www.sfin.ro/"&gt;Saptamana Financiara&lt;/a&gt;:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;strong ctxasboom_true=""&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;România, mai catolică decât Papa&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;În Uniunea Europeană, porumbul modificat genetic a fost avizat încă din anul 1998, iar odată cu aderarea României, porumbul modificat si-a făcut apariţia în culturile românesti. Produsul agreat este BT MON 80, realizat de compania Monsanto, si a fost cultivat pe 300 de hectare în primul an. Pentru acest an, specialistii de la Monsanto susţin că cererea indică o suprafaţă cultivată de peste 10.000 hectare. „Tot porumbul României a ocupat anul trecut o suprafaţă de 2.470.000 hectare. În schimb, intrarea în UE a întrerupt în România cultivarea de soia modificată genetic, pentru că nu a existat o avizare pe legislaţia europeană, desi dosarul a fost depus spre aprobare“, spune Ioan Sabău, consultant al firmei Monsanto în România. Cu toate acestea, porumbul modificat genetic a dat nastere unor dispute inutile, din care reiese că modificarea genetică este dăunătoare consumatorului. Geneticienii din toată lumea au demonstrat că acestea sunt doar presupuneri simpliste si că o astfel de modificare nu are nimic în comun cu alte organisme. Mai mult, cât timp piaţa cere, în special cea din Asia, mai precis China, a nu folosi un produs competitiv chiar si la export este echivalent cu sinuciderea.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Probleme de infrastructură&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Brazilia a înţeles destul de repede nevoia de a se implica în această piaţă si face jocurile alături de SUA. Dacă Brazilia ar fi avut o infrastructură mai bună, atunci cu siguranţă costurile totale si timpii de transport ar fi dus la un preţ al porumbului fără rival în lume. De fapt, aceasta este marea durere în „ţara cafelei“. Transportul aerian de persoane este foarte bine dezvoltat. Nici transportul rutier nu este de neglijat, dar, spre comparaţie, densitatea autostrăzilor este de 3,4 km/1.000 kmp faţă de 29,8 km/1.000 kmp în SUA. Nenorocirea este că doar 24% din transporturile de mărfuri sunt realizate pe cale feroviară, 62% pe cale rutieră (pe autostrăzi) si 14% pe cale navală. Prin comparaţie, Rusia desfăsoară 81% din transporturile de mărfuri pe cale feroviară, doar 8% pe autostrăzi si 11% pe apă, ceea ce demonstrează că are cele mai reduse costuri de transport dintre marile puteri mondiale.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Visează să conducă lumea&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Brazilienii îsi ascund foarte bine potenţa financiară, fiind suficient de simpli si umili, dar planurile lor de a conduce lumea alături de SUA sunt clare. O dovadă în acest sens este faptul că însusi presedintele George Bush a semnat, în urmă cu un an, un acord în domeniul biocombustibililor cu omologul său brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva. Recunoasterea americanilor pentru capacitatea inovativă a brazilienilor este contestată de multe alte ţări, care susţin ideea că poluarea va rămâne la cote ridicate prin lucrarea culturilor, iar biocombustibilii nu vor face decât să scadă interesul pentru petrol si să forţeze scăderea acestuia la bursă, scădere care ar provoca cresterea preţului porumbului si o criză de foamete pe glob.&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-1311955035705772422?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/1311955035705772422/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=1311955035705772422' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1311955035705772422'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1311955035705772422'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/09/brazilia-de-la-sclavie-la.html' title='Brazilia - de la sclavie la supertehnologie (3)'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-5080388149073920063</id><published>2008-09-23T21:58:00.004+03:00</published><updated>2008-09-23T22:12:40.668+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='stiri / notícias'/><title type='text'>Atentie calatori!</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SNk_AHziXoI/AAAAAAAAA1I/c-ONgyK5XO0/s1600-h/BRAZILIA-.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SNk_AHziXoI/AAAAAAAAA1I/c-ONgyK5XO0/s200/BRAZILIA-.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5249296112004783746" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;S-a lansat anul acesta ceea ce cred ar fi primul ghid turistic despre Brazilia aparut vreodata in Romania. Este vorba de &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Ghid Complet Brazilia&lt;/span&gt;, publicat de editura &lt;a href="http://www.edituraaquila93.ro/index1.html"&gt;Aquila&lt;/a&gt; din Oradea.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-5080388149073920063?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/5080388149073920063/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=5080388149073920063' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5080388149073920063'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5080388149073920063'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/09/ghid-turistic-brazilia.html' title='Atentie calatori!'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://2.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SNk_AHziXoI/AAAAAAAAA1I/c-ONgyK5XO0/s72-c/BRAZILIA-.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-6841973888539276157</id><published>2008-09-05T00:24:00.001+03:00</published><updated>2008-09-05T00:25:36.068+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='eveniment'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='muzica'/><title type='text'>Samba si bossa-nova in Ardeal si Bucuresti</title><content type='html'>&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SMBSR6dmhCI/AAAAAAAAA0w/HRm0UFBYvQs/s1600-h/afis_concert5.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SMBSR6dmhCI/AAAAAAAAA0w/HRm0UFBYvQs/s400/afis_concert5.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5242280433963926562" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-6841973888539276157?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/6841973888539276157/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=6841973888539276157' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6841973888539276157'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/6841973888539276157'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/09/samba-si-bossa-nova-in-ardeal-si.html' title='Samba si bossa-nova in Ardeal si Bucuresti'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SMBSR6dmhCI/AAAAAAAAA0w/HRm0UFBYvQs/s72-c/afis_concert5.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-2610075051679505674</id><published>2008-09-03T14:26:00.006+03:00</published><updated>2008-09-03T15:26:38.833+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='literatura'/><title type='text'>Virgil Gheorghiu (1916-1992)</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduzo, abaixo, artigo &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;A Vigésima-Quinta Hora, de Virgil Gheorghiu&lt;/span&gt;, assinado por Celso Augusto Uequed Pitol e publicado em 15 de julho de 2008 em &lt;a href="http://perspectivabr.wordpress.com/"&gt;Perspectiva&lt;/a&gt;:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Pouco se sabe da Romênia no Ocidente e menos ainda neste cantinho mal afamado chamado Brasil. A etimologia nos remete a uma origem latina presente no radical “Rom”, o mesmo de “Roma”, “romanos” e “romance”. Abrimos um livro de história e descobrimos que, de fato, os romanos lá estiveram, primeiro sob as ordens de Roma, do ano 10 até o 410, e depois sob as de Bizâncio, até 1456. São, portanto, quatorze séculos de civilização latina, mais do que a maior parte dos países ocidentais. Concluímos que o radical “rom”, de romanos, é também o de romenos - aliás, desde o século VII, quando foi utilizado pela primeira vez. Por fim, desdobramos um mapa-múndi e direcionamos nossos olhos para o Leste Europeu, onde o nome do pequeno país aparece. Então nos damos conta de que este pequeno país latino está cercado por alemães, húngaros e vários povos eslavos, os quais o separam, por pouco, da Turquia e dos países do Oriente Médio. E foi neste país latino, circundado por vizinhos que circunstâncias históricas transformaram ora em aliados, ora em inimigos ou dominadores, que produziu o maior romance - ou o maior testemunho - acerca da barbárie que esteve perto de destruir toda a civilização que a Romênia carrega em seu nome: este romance é “A Vigésima-Quinta Hora”, de Virgil Gheorghiu. &lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SL5_jlbK0iI/AAAAAAAAA0g/QJD4TYON5C8/s1600-h/25h_small.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SL5_jlbK0iI/AAAAAAAAA0g/QJD4TYON5C8/s400/25h_small.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5241767265624052258" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Na epígrafe da edição portuguesa - traduzida por ninguém menos do que Vitorino Nemésio - há uma citação de Toynbee que diz o seguinte: “a história, como drama, é como o romance - filha da mitologia. Escrever a história é, também, fazer ficção: selecionam-se fatos, enfatizam-se alguns deles, interpretam-se outros. A “Ilíada” pode contar a história da Guerra de Tróia e “Guerra e Paz”, a das invasões napoleônicas na Rússia; a história da Segunda Guerra e de seus efeitos produzidos na alma dos homens, é o que - também - nos conta Virgil Gheorghiu, o romeno Virgil Gheorghiu, habitante de um país cristão e latino cercado por inimigos. Cristão e latino, isto é, ocidental - só que o Ocidente já esqueceu o que é ser cristão e latino. Na Europa Oriental, entretanto, o legado se conservou, fortalecido pela dura resistência ao avanço dos turcos otomanos - uma resistência, antes de tudo, interior: mesmo após terem sido conquistados pelo Império Otomano, os romenos não abandonaram o cristianismo. Que diferença dos seus vizinhos, tão facilmente convertidos às religiões materialistas inventadas depois do Iluminismo, como adolescentes imaturos às ordens de uma nova gangue!  O termo “gangue” cabe bem aqui. Pois o nazismo, o fascismo e o comunismo têm o mesmo poder de atração dos gângsters; seduzem pela violência injustificada, pela lei do mais forte, pelo assassíno em nome da causa - e um assassínio desses, amparado por uma causa sem sentido, e, também ele, sem sentido.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Diante dessas gangues, os romenos não capitularam. Romenos como Johann Moritz, o personagem central de “A Vigésima Quinta-Hora”. Moritz vive numa pequena aldeia da Transilvânia, interior da Romênia. Seu único desejo, como todo aldeão romeno, é manter sua casa, casar com a mulher amada, ter uma boa família e seguir os 10 mandamentos. Nada mais do que isso. Aparentemente, não há nada de errado com Moritz. O seu problema foi ter vivido durante a Segunda Guerra Mundial sendo quem é - um cidadão comum que não empunhava bandeira alguma. Sem manifestar qualquer simpatia por causas maiores, Moritz é sucessivamente perseguido por nazistas, comunistas e democratas ocidentais, acusado de judaísmo (por ser amigo de judeus), reacionarismo (por ser cristão) e comunismo (por ter o azar de ter sido preso junto com eles). Ele não entende praticamente nada do que está acontecendo à sua volta - e, mesmo assim, jamais, em momento algum, deixa de ser quem é. Intuitivamente. Sem levantar bandeiras, sem proclamar nada, sem autoproclamar-se nada. Moritz é apenas um indivíduo solitário oprimido entre mundos que não o compreendem e que ele não compreende. Assim como a própria Romênia, país latino entre não-latinos, pobre entre europeus ricos e corajosamente cristão entre ateus.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-2610075051679505674?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/2610075051679505674/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=2610075051679505674' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2610075051679505674'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2610075051679505674'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/09/virgil-gheorghiu.html' title='Virgil Gheorghiu (1916-1992)'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SL5_jlbK0iI/AAAAAAAAA0g/QJD4TYON5C8/s72-c/25h_small.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8084124074541747377</id><published>2008-09-01T13:02:00.003+03:00</published><updated>2008-09-01T13:07:34.022+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Pescador romeno de pérolas brasileiras</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Leon Barg, filho de judeus romenos, nasceu no Recife e mora em Curitiba (onde conheceu Eva, com quem viria a se casar três anos depois) desde 1954. Ainda na capital pernambucana, aos 14 anos, comprou seu primeiro disco, com, em suas próprias palavras, “o primeiro cruzeiro que ganhei”. O disco era de Francisco Alves, mas Leon não tinha gramofone e o ouvia na casa de amigos. Em 1987 ele criou o selo &lt;a href="http://www.revivendomusicas.com.br/"&gt;Revivendo Músicas&lt;/a&gt;, que tem se dedicado a lançar em CD gravações da música brasileira da primeira metade do século XX, com destaque para as décadas de 30 e 40, os chamados “anos dourados” da nossa música popular.&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SLu-nCxzwkI/AAAAAAAAA0Y/wGslEs-dkYg/s1600-h/acervo02.gif"&gt;&lt;img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SLu-nCxzwkI/AAAAAAAAA0Y/wGslEs-dkYg/s400/acervo02.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5240992169345663554" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Hoje a coleção conta com 33 mil discos (66 mil títulos, já que os antigos 78 rpm tinham uma faixa de cada lado), é a base dos lançamentos do selo, e que está espalhada por vários cômodos e até um dos banheiros da sede da Revivendo. De cada disco, feitos à época de material quebradiço e cujas cópias apresentam por vezes defeitos, ele procura ter dois ou três exemplares, dizendo que “quem tem um, não tem nenhum”. Leon e sua equipe (Fabrício e Giovana) fazem os discos passar por um sistema de “limpeza” do som, a fim de recuperá-los e remasterizá-los para serem lançados em CD.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Por ajudar na compreensão da essência da nossa identidade cultural por meio da memória da canção popular é que o trabalho de Leon Barg e da Revivendo tem importância fundamental. Importância que cresce quando se leva em conta que a manutenção e a divulgação desse acervo vêm sendo feitas sem qualquer tipo de ajuda oficial, graças principalmente ao arrojo de um único indivíduo, que conta com suas duas filhas e seis funcionários, além de pequenas colaborações de amigos que Leon tem feito ao longo de suas andanças por um país que ele ajuda, com seu trabalho, a redescobrir.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fonte: artigo &lt;span style="font-style: italic;"&gt;O Pescador de Pérolas&lt;/span&gt;, publicado na &lt;a href="http://www.cartacapital.com.br/app/index.jsp"&gt;Carta Capital&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8084124074541747377?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8084124074541747377/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8084124074541747377' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8084124074541747377'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8084124074541747377'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/09/pescador-romeno-de-prolas-brasileiras.html' title='Pescador romeno de pérolas brasileiras'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SLu-nCxzwkI/AAAAAAAAA0Y/wGslEs-dkYg/s72-c/acervo02.gif' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-5783985234002590842</id><published>2008-08-30T11:00:00.004+03:00</published><updated>2008-09-26T23:29:41.469+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='economie'/><title type='text'>Brazilia - de la sclavie la supertehnologie (2)</title><content type='html'>&lt;strong ctxasboom_true=""&gt;&lt;/strong&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduc, mai jos, partea II a articolului &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Agricultura braziliana - de la sclavie la supertehnologie&lt;/span&gt;, scris de Sorin Manea, publicat in 11 aprilie 2008 de &lt;a href="http://www.sfin.ro/"&gt;Saptamana Financiara&lt;/a&gt;:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Italieni, germani si români&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;În zona Porto Alegre predomină comunităţile de imigranţi germani si italieni, iar influenţele nu sunt deloc de neglijat. Organizarea riguroasă si arhitectura împrumutată din Europa transformă orasele de aici în clone italiene sau nemţesti. La aceste comunităţi se adaugă si români, chiar dacă ai nostri nu sunt tentaţi de agricultură. Metalurgica Emilio Cioba este una dintre întreprinderile reprezentative din Brazilia deţinute de români. Cel care a pus bazele afacerii este consulul onorific la Consulatul român din Porto Alegre, Emil Cioba.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Rodrigo Lenz si Carlos Duarte sunt proprietarii unei ferme aflate în statul Rio Grande do Sul, în apropiere de orasul Vacaria. Originile lor italiene sunt vizibile, dar acum ei se consideră brazilieni. Agricultura este pentru ei o afacere destul de profitabilă si au reusit să dea o pondere din ce în ce mai mare culturilor de soia si porumb modificat genetic. În acest sens, ei au si mostre clare de culturi compromise de „viermele sfredelitor“ în timp ce, în paralel, culturile de porumb modificat genetic sunt neatinse, iar lucrările agricole nu vor fi astfel compromise. „Pericolul porumbului modificat este inexistent. Nu afectează pe nimeni, dimpotrivă, profitul este cu 10-20% mai mare la hectar. Cel mai important lucru pentru noi este că nu facem lucrările degeaba. Avem costuri destul de mari cu combustibilul, cu sămânţa si nu ne permitem să ratăm o întreagă cultură. Ierbicidele nu mai sunt soluţia ideală pentru noi“, explică Rodrigo Lenz si Carlos Duarte.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Agricultură si război&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Miza agriculturii este un adevărat război în Brazilia si, dacă estimările specialistilor americani si brazilieni sunt corecte, noi nu trebuie să asistăm pasivi la acest fenomen. Când ne referim la război trebuie spus că acesta se duce pe două fronturi. Unul este acela al produselor modificate genetic, iar altul este legat de folosirea etanolului si a biodieselului. Desigur că ele se află în strânsă legătură. Dacă ceva ne aseamănă cu brazilienii, acest lucru este corupţia. „Din punct de vedere genetic, nu s-a descoperit nimic dăunător, dar toată lumea vine să ne înveţe cum este bine. Ceea ce este neplăcut este că vorbesc despre domeniul genetic oameni care nu au nicio legătură cu această activitate. Sunt oameni care habar nu au ce înseamnă o mutaţie de acest tip. Dar, desi nu ar trebui să spun asta, avem destule conflicte de interese. Oamenii care lucrează pentru Greenpeace sunt funcţionari la ministere sau în companii cu interese directe. Asa s-a ajuns la un adevărat război, în care doar omenirea are de pierdut. Dacă ne gândim că aceste produse sunt o alternativă pentru etanol, dacă ne gândim că sunt o alternativă foarte bună pentru furaje si chiar pentru consum uman, atunci cine mai poate explica daunele pe care le provoacă?“, arată Alda Lerayer, genetician la Consiliul de Biotehnologii din São Paulo.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Pe de altă parte, există o luptă intensă între tehnologia „flex“, care permite funcţionarea motoarelor atât cu alcool, cât si cu benzină, si motoarele bazate doar pe combustibil petrolifer. Brazilia e lider pe piaţa internaţională de biocombustibil si promovează produsele energetice derivate din agroenergie. Cresterea exporturilor a dus la majorarea constantă a veniturilor financiare si la consolidarea sectorului agroenergetic, ceea ce constituie un factor suplimentar de încredere în dezvoltarea ţării. Ecuaţia brazilienilor este simplă, iar unul dintre termenii principali ai acesteia este reprezentat de o mare piaţă de desfacere: China. [Va continua.]&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-5783985234002590842?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/5783985234002590842/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=5783985234002590842' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5783985234002590842'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5783985234002590842'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/08/brazilia-de-la-sclavie-la.html' title='Brazilia - de la sclavie la supertehnologie (2)'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-8789908701212366217</id><published>2008-08-29T15:11:00.003+03:00</published><updated>2008-08-29T15:17:55.614+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Dan Boghiu: 40 ani in Brazilia (3)</title><content type='html'>&lt;span style="font-style: italic;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduc mai jos partea III a articolului &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Urmele lasate de stapanirea comunista sunt inspaimantatoare&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, scris de Liviu Timbus si publicat in 09 septembrie 2005 de &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://www.romanialibera.ro/"&gt;Romania Libera&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Apoi, curand, frontul se destrama. Wehrmachtul nu mai e decat o umbra a ceea ce a fost odata. Incepe retragerea in debandada. Scapa cine poate! Trece Elba pe o barca pneumatica si incepe sa haladuiasca fara tinta printr-o Germanie prabusita in haos si disperare. Calatoreste in unicele trenuri de marfa, alege ferme izolate, se bucura de ospitalitatea localnicilor. Se schimba in haine civile. Este prins si retinut de o patrula britanica, dar are noroc cu un canadian de origine romana care ii aranjeaza sa ajunga cu un transport american pana la Pilsen in Cehoslovacia. Aici este luat in primire de comunistii cehi care incearca sa-l faca sa le devina colaborator. Fuge din scoala unde fusese cazat si ia hotararea definitiva: va ramane in Occident.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Face cale intoarsa, calatoreste intr-un marfar pana la Heidelberg. Cauta familia camaradului ucis si se bucura de o primire parinteasca. Apoi isi continua drumul. La Mannheim gaseste adapost la Organizatia Internationala pentru Refugiati (IRO), aflata sub control american. Lagar multinational, plin cu civili si fosti militari, multi refugiati din spatiul sovietic. Tot aici ia parte la un spectacol macabru. Pe baza unei conventii sovieto-anglo-americane, refugiatii rusi si cei din fosta armata a generalului Vlasov, colaboratori ai nemtilor, dar si bielorusi, ucraineni, cazaci sunt imbarcati in marfare pentru a fi predati KGB-ului. Extradatii se tavalesc pe jos de disperare, o femeie se arunca de la etaj. Toti stiu ce-i asteapta: plutonul de executie. Se salveaza cei care izbutesc sa scoata scandurile din pardoseala vagoanelor. Grozavia ii impresioneaza pe americani care, ulterior, vor sista "livrarea".&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dar pentru Dan Boghiu sosesc zile mai luminoase. Gaseste de lucru. Devine pe rand, in slujba americanilor, desenator tehnic, apoi ajutor de bucatar. Isi ia camera in oras si se imbraca cu uniforma americana. Se ocupa de aprovizionarea Politiei Militare. Se muta la Koblenz, in zona franceza de ocupatie. Aici se imprieteneste cu un tanar german, student la Universitatea din Bingen si impreuna cu el urmeaza, in particular, cursurile Facultatii de electronica. La popota ofiterilor francezi devine, fara sa vrea, cofetar. Serate dansante, plimbari pe Valea Rinului. Dar soseste anul 1948. Conflictul dintre Est si Vest se acutizeaza. Miroase din nou a razboi. Boghiu obtine garantia sederii in SUA, prin maiorul politiei militare, care ii plateste garantia de 800 de dolari. Dar viza intarzie sa soseasca. Atunci se hotaraste sa emigreze in Argentina, dar in cele din urma alege ca destinatie Brazilia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In februarie 1949, paseste pe pamant brazilian, debarcand in golful Guanabara. O país do futuro. Avea 23 de ani. [Va continua.]&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-8789908701212366217?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/8789908701212366217/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=8789908701212366217' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8789908701212366217'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/8789908701212366217'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/08/dan-boghiu-40-ani-in-brazilia-3.html' title='Dan Boghiu: 40 ani in Brazilia (3)'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-1103538617767010139</id><published>2008-08-20T12:18:00.004+03:00</published><updated>2008-08-20T12:35:05.050+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='stiri / notícias'/><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='economie'/><title type='text'>O noua generatie de bogatasi brazilieni</title><content type='html'>&lt;strong&gt;&lt;/strong&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Reproduc mai jos articolul &lt;span style="font-style: italic;"&gt;O noua generatie de bogatasi brazilieni&lt;/span&gt;, semnat de Alexandra Diaconu si publicat pe 28 iulie 2008 de ziarul &lt;a href="http://www.adevarul.ro/"&gt;Adevarul&lt;/a&gt;:&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Doar India şi China reuşesc să întreacă ţara sud-americană când vine vorba de numărul de milionari apăruţi peste noapte   &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SKvjX03g_uI/AAAAAAAAAzQ/JMaxyqHXXD0/s1600-h/sigla3.gif"&gt;&lt;img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SKvjX03g_uI/AAAAAAAAAzQ/JMaxyqHXXD0/s400/sigla3.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5236528990216322786" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Averile brazilienilor cresc într-un ritm ameţitor, odată cu economia ţării. Numai anul trecut numărul milionarilor în dolari a crescut cu 19,1%.  Mulţumită în mare parte unui boom al materiilor prime şi creditării, Brazilia cunoaşte acum o dezvoltare economică care scapă milioane de oameni de sărăcie într-o ţară mult timp renumită pentru inegalităţile sociale.   Pe val sunt cei care şi-au investit banii la bursă, piaţa de capital braziliană triplându-şi valoarea în ultimii patru ani.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Unul dintre aceşti investitori este Fabio Calderaro. În 2000, el avea 23 de ani şi era cadet la Academia Militară, când a investit vreo 2.000 de dolari pe piaţa de capital, scrie Reuters.   La început, valoarea investiţiei sale a scăzut brusc, dar pe măsură ce el a început să cunoască piaţa, şi norocul său s-a schimbat. După câţiva ani, a părăsit academia şi a început să trăiască din propriile câştiguri.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Brazilia suportă bine criza globală  &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Pentru că Fabio Calderaro pariase pe industria siderurgică, minerit şi pe acţiunile băncilor, după şase ani, averea sa trecuse deja de un milion de reali (630.000 dolari americani). „Am fost în locul potrivit, la momentul potrivit. Şi totul a fost posibil datorită economiei", spune brazilianul, care are acum 31 de ani şi, când nu se ocupă de extinderea portofoliului său, ţine seminarii despre piaţa de capital.  În scurt timp, Calderaro şi-a câştigat pe deplin statutul de brazilian bogat.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ca el sunt însă mulţi alţii, care au dat lovitura la bursă, profitând de un val de oferte publice iniţiale.   Numai anul trecut un număr-record de 62 de companii au devenit publice în Brazilia, iar zeci de investitori şi antreprenori s-au transformat în milionari peste noapte. Anul acesta, numărul de oferte publice iniţiale a mai scăzut în Brazilia, pe fondul crizei financiare globale, dar analiştii estimează că până la sfârşitul anului lucrurile se vor remedia.   Deşi economia braziliană este frânată de pesimismul global al investitorilor, nu prezintă semnele altor probleme care marchează statele dezvoltate. Chiar dacă inflaţia este în creştere, economia continuă să se dezvolte rapid, iar PIB-ul ţării a crescut în 2007 cu 5,4%.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Eike Batista vrea să-l întreacă pe Buffett  &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Brazilia se descurcă bine în industrii acum la mare căutare, precum petrolul, gazele naturale şi materiile prime, iar sectorul bancar a reuşit să evite criza creditării, relatează „Financial Times". Luna trecută, compania petrolieră şi de gaze naturale OGX Petróleo e Gás Participações a reuşit să strângă 4,1 miliarde de dolari în cadrul celei mai mari oferte publice iniţiale din istoria Braziliei.   OGX este deţinută de Eike Batista, un mogul al mineritului a cărui avere a crescut atât de mult în ultimii ani încât el a devenit practic un simbol pentru noua clasă de brazilieni bogaţi. „Forbes" estimează averea sa la 6,6 miliarde de dolari şi îl plasează pe locul 142 în topul miliardarilor lumii.  În vârstă de 51 de ani, Batista, care a fost campion la curse nautice şi are o maşină de curse Mercedes-Benz SLR McLaren parcată în propria sufragerie, spune că scopul său este să ajungă cel mai bogat om al lumii în următorii cinci ani, relatează Reuters.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În ultimul World Wealth Report realizat de Merril Lynch şi Capgemini, Brazilia se află pe locul trei în topul ţărilor cu cel mai rapid ritm de creştere a numărului de milionari, după India şi China. Anul trecut, cel puţin 23.000 de brazilieni au devenit milionari în dolari. Şi numărul miliardarilor creşte într-un ritm fără precedent. Potrivit publicaţiei financiare locale "Exame", cel puţin 14 brazilieni au devenit miliardari în 2007, aproape de cinci ori mai mulţi decât în 2006.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;La São Paulo, brazilienii cu bani se deplasează cu elicopterele  &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Prosperitatea unora dintre brazilieni se vede cel mai bine la São Paulo, capitala financiară şi totodată cea mai mare şi mai cosmopolită aşezare a ţării. Oraşul e împânzit de malluri de unde cei înstăriţi îşi cumpără haine care poartă semnătura unor mari case de modă, precum Giorgio Armani sau Hermes.   Vânzările de maşini noi bat lunar record după record, iar complexurile rezidenţiale de lux se înmulţesc ca ciupercile după ploaie.   Potrivit unui studiu recent realizat de firma de consultanţă braziliană MCF, piaţa bunurilor de lux din Brazilia a crescut anul trecut cu 17% şi a înregistrat vânzări de 5 miliarde de dolari. "Brazilia este pe cale să devină o piaţă prioritară pentru brandurile de lux", spune fondatorul MCF, Carlos Ferreirinha, citat de Reuters.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Numărul tot mai mare de îmbogăţiţi reprezintă o mină de aur pentru producătorii de avioane private şi elicoptere. Constructorul de aeronave brazilian Embraer vinde atât de multe exemplare din noul Phenom business jet, încât se aşteaptă ca acesta să reprezinte cât de curând o majoritate în flota de avioane private a ţării.  Vânzările de elicoptere au crescut anul trecut cu aproape 13%, iar cea mai fierbinte piaţă este oraşul São Paulo, pe ale cărui şosele traficul este foarte congestionat. Flota locală numără acum peste 500 de elicoptere, São Paulo fiind oraşul cu cele mai multe astfel de mijloace de transport din lume.   TAM Táxi Aéreo Marília, o companie de taximetrie aeriană şi reprezentant de vânzări pentru Cessna şi Bell Helicopter, reuşea înainte să onoreze comenzile în mai puţin de un an. Acum, clienţii firmei trebuie să aştepte chiar şi patru ani pentru un nou elicopter.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-1103538617767010139?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/1103538617767010139/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=1103538617767010139' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1103538617767010139'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/1103538617767010139'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/08/o-noua-generatie-de-bogatasi-brazilieni.html' title='O noua generatie de bogatasi brazilieni'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SKvjX03g_uI/AAAAAAAAAzQ/JMaxyqHXXD0/s72-c/sigla3.gif' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-2489101718013499075</id><published>2008-07-24T11:03:00.003+03:00</published><updated>2008-07-24T11:09:47.892+03:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='arte vizuale'/><title type='text'>A via-crúcis da vida clandestina</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduzo, a seguir, artigo &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;A via-crúcis da vida clandestina&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, de autoria de Rafael Dias, sobre o filme &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;4 meses, 3 semanas e 2 dias&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, do cineasta romeno Cristian Mungiu, publicado pela revista pernambucana &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://www.revistaogrito.com/"&gt;O Grito!&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt; em 08 de fevereiro de 2008.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;p align="justify"&gt;Das terras opacas e cinzas da gelada Romênia vem uma preciosidade sensível do cinema contemporâneo. &lt;i&gt;4 meses, 3 semanas e 2 dias&lt;/i&gt; (&lt;i&gt;4 luni, 3 saptamani si 2 zile&lt;/i&gt;, 2007), que estréia esta semana no Recife, é o segundo longa-metragem do jovem diretor Cristian Mungiu. A impressão, porém, é a de um veterano com uma condução segura e burilada por trás das câmeras. Longe da máquina de Hollywood, o cineasta romeno fez uma obra-prima simples, desprovida de enfeites, mas com uma abordagem incisiva e doses de realismo contundente. Logo de imediato, o filme causou comoção perante a crítica e arrebatou por aclamação a Palma de Ouro no Festival de Cannes do ano passado (há décadas não se via uma unanimidade assim na &lt;i&gt;Croisette&lt;/i&gt;) - uma honra mais que merecida. Esqueça a categoria de melhor filme em língua estrangeira do Oscar, à qual sequer foi indicado entre os cinco. Este é, sem dúvida, uma das gratas surpresas de 2007. &lt;/p&gt; &lt;p align="justify"&gt;É fácil entender por que &lt;i&gt;4 meses…&lt;/i&gt;, que tinha tudo para dar errado, inverteu o jogo a seu favor. Com parcos recursos financeiros, Mungiu tinha em mãos um tema árido - o aborto clandestino, baseado em uma experiência autobiográfica, tendo o autoritarismo do regime militar do ditador Ceaucescu, de 1987, como pano de fundo - e munição de sobra para armar um melodrama carregado nas tintas. Mas fez melhor. Costurou a história de duas amigas, Gabita (Laura Vasiliu) e sua amiga Otilia (Anamaria Marinca), que percorrem uma via-crúcis dolorosa e amarga para fazer um aborto no mercado negro, com um olhar humanista sobre os dramas pessoais. Mungiu preferiu passar a largo de discussões acaloradas (e panfletárias) acerca de posições políticas e proselitismos. E acerta em cheio: não há arestas, o que resta são imagens que revelam o interior mais puro dos personagens, seus medos, fraquezas e hesitações.&lt;img src="http://www.revistaogrito.com/page/wp-content/uploads/2008/02/4-meses-3-semanas-e-2-dias.jpg" align="right" /&gt; &lt;/p&gt; &lt;p align="justify"&gt;Por isso que o filme não se limita a discutir os méritos do aborto. Muito menos parece ser do feitio do diretor pôr mais lenha na discussão propondo moralismos e soluções fáceis para “eliminar” o sintoma social. Aparenta, em si, ser mais uma obra que crava suas garras na hipocrisia e naquilo que há de mais frágil e deteriorado nas relações humanas. Ou seria o aborto apenas um ato mecânico como sugere ironicamente o título, uma contagem de tempo para fins cirúrgicos? É nesse sentido que brilha Otilia, a amiga que luta, corre e se doa por inteira (além até dos seus próprios limites) para ajudar Gabita, que é o seu inverso, passiva e dissimulada, a se livrar do feto. Humana e forte, Otilia é a única personagem lúcida desta trama rodeada por pessoas anestesiadas pela atmosfera cinzenta de Bucareste. &lt;/p&gt; &lt;p align="justify"&gt;Apesar dos elogios em profusão, Mungiu recebeu críticas ferozes pela sua forma áspera de usar a câmera. Os planos sistematicamente estáticos, como na cena em que as garotas negociam com o médico clandestino ou no jantar da casa do namorado de Otilia, em vez de mostrar várias tomadas e ângulos diferentes - acusam os analistas - sugerem uma “manipulação” do olhar. Quando, pelo contrário, a lente potencializa a sensação de náusea e a asfixia do ambiente e de quem transita nele. Também desferiram muitas críticas a ele quanto à crueza de algumas cenas. Mungiu explicou que, a partir do momento em que o filme chegou a uma sinceridade sem restrições, a imagem nua, seja ela bela ou feia, fez-se necessária. &lt;/p&gt; &lt;p align="justify"&gt;Outra marca de Mungiu é o de posicionar a câmera apoiada “nas costas” dos personagens, como se tentasse acompanhar o mais perto possível o que cada um deles vê e sente, o que lhe rendeu comparações aos &lt;i&gt;irmãos Dardenne&lt;/i&gt;. O diretor romeno, no entanto, finca com esta obra seu estilo próprio na cinematografia. Com um modo de enquadrar aparentemente seco, extrai de um único plano o que muitos não conseguem fazer em um filme inteiro. Mas não é de todo tenebroso. Há também muita ironia, quebras de expectativa, pequenas pistas falsas, intenções e refugos, como uma parábola para a própria vida: um ciclo de coisas que começam e não terminam, ficam em aberto simplesmente, sem explicação.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt; &lt;p align="justify"&gt;Denso e terno, &lt;i&gt;4 meses…&lt;/i&gt; coroa a ótima fase do cinema romeno, que vem obtendo destaque nos últimos anos com produções de alta qualidade, a despeito dos baixos orçamentos, como é o caso do excelente &lt;i&gt;À leste de Bucareste&lt;/i&gt;, de Corneliu Porumboiu, e &lt;i&gt;A Morte do Senhor Lazarescu&lt;/i&gt;, de Cristi Puiu. Apressados, alguns especialistas já estão chamando essa “nova onda” de &lt;i&gt;nouvelle vague&lt;/i&gt; romena. Pois que seja, uma vaga que traga consigo uma safra boa que oxigene o cinema. Mais do que nunca se precisa disso. De menos discursos e efeitos. Mais imagem pura, a honestidade do não-dito.&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-2489101718013499075?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/2489101718013499075/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=2489101718013499075' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2489101718013499075'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2489101718013499075'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/07/via-crcis-da-vida-clandestina.html' title='A via-crúcis da vida clandestina'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-5106785545842883647</id><published>2008-07-04T10:57:00.004+03:00</published><updated>2008-12-13T06:34:32.665+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Nostalgie in culori de Rio (6)</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduc mai jos partea 6 a articolului &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Nostalgie in culori de Rio - Conversatie cu Jean Boghici -&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, realizat in aprilie 2006, la Rio de Janeiro, de &lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;Adrian Irvin Roze&lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold; font-style: italic;"&gt;i&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În 1961, Jean Boghici inaugurează la Rio galeria sa de artă plastică, intitulată “RELEVO”, care devine imediat un far al artei contemporane braziliene. Galeria “RELEVO” expune şi introduce pe piaţa braziliană pictori francezi contemporani, printre care membrii grupului “L’Ecole de Paris”, în 1964.&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SG3a7VOIvfI/AAAAAAAAAxo/eROF1hBQo7A/s1600-h/Debret.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer;" src="http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SG3a7VOIvfI/AAAAAAAAAxo/eROF1hBQo7A/s320/Debret.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5219068256035847666" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;Jean Boghici este în acelaşi timp la originea nenumăratelor evenimente de avangardă ale anilor ‘60, nu numai în domeniul artelor plastice, dar şi al teatrului sau dansului. Timp de câţiva ani, în decursul anilor ‘60-’70, Jean Boghici navighează între Rio şi Paris, prezentând şi promovând în Franţa arta braziliană sau cea legată de vizitele călătorilor europeni în Brazilia secolului XIX, cum ar fi Jean-Baptiste Debret [poza].&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Reîntors în Brazilia în 1978, Jean Boghici deschide o nouă galerie la Ipanema, unde sunt expuşi în permanenţă liderii artei braziliene contemporane, precum Torres Garcia, Sergio Telles, Rubens Gerchman, Vicente do Rego Monteiro şi mulţi alţii. Un loc special este consacrat lui &lt;a href="http://emericmarcier.org/"&gt;Emeric Marcier&lt;/a&gt;, pictor brazilian de origină română, născut în 1908 la Cluj, prieten intim al lui Jean Boghici, care a realizat un remarcabil portret al colecţionarului de artă braziliană, născut pe malurile Dunării. Pentru că, între timp, Jean Boghici a acumulat o impresionantă colecţie de tablouri şi sculpturi pe care le-a expus sau împrumutat diferitelor muzee şi galerii prestigioase din Brazilia sau din Franţa.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În urma unei expoziţii din cadrul muzeului “de la Seita” din Paris, în care Jean Boghici participase cu opere de Di Cavalcanti şi Tarsila, din colecţia lui particulară, criticul Otto Hahn scria în revista “l’EXPRESS”: “Arta unei ţări excentrate datorează mult colecţionarilor. Gilberto Chateaubriand şi Jean Boghici se numără printe cei mai activi din Brazilia. Primul a adunat mii de obiecte şi ar putea, el singur, să umple câteva muzee. Al doilea, mai eclectic, şi-a început colecţia cu Jean-Baptiste Debret, şi urmăreşte arta contemporană selecţionând diferitele etape. Într’un moment când arta braziliană înfruntă scena internaţională, aceşti doi esteţi ai modernităţii, care au împrumutat cu dărnicie diferite opere, sunt în mod justificat onoraţi.” [Va continua!]&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa: &lt;a href="http://ro.altermedia.info/"&gt;AlterMedia&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-5106785545842883647?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/5106785545842883647/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=5106785545842883647' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5106785545842883647'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/5106785545842883647'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/07/nostalgie-in-culori-de-rio-6.html' title='Nostalgie in culori de Rio (6)'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SG3a7VOIvfI/AAAAAAAAAxo/eROF1hBQo7A/s72-c/Debret.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-2074600177917000982</id><published>2008-07-03T23:17:00.004+03:00</published><updated>2008-12-13T06:34:32.992+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='presença romena no Brasil'/><title type='text'>Dan Boghiu: 40 ani in Brazilia (2)</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SG01zKg_8yI/AAAAAAAAAxA/w8DrcCseFVI/s1600-h/Platon+Chirnoaga.GIF"&gt;&lt;img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer;" src="http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SG01zKg_8yI/AAAAAAAAAxA/w8DrcCseFVI/s320/Platon+Chirnoaga.GIF" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5218886696304636706" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduc mai jos a doua parte a articolului &lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic; font-weight: bold;"&gt;Urmele lasate de stapanirea comunista sunt inspaimantatoare&lt;/span&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;, scris de Liviu Timbus si publicat in 09 septembrie 2005 de &lt;a href="http://www.romanialibera.ro/"&gt;Romania Libera&lt;/a&gt;.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;&lt;/span&gt;Dan Boghiu a vazut lumina zilei la Iasi, intr-o familie de oameni cu stare. Curand, dupa nasterea sa, parintii se vor muta la Bucuresti, unde Dan isi va petrece copilaria si adolescenta. In amintirile veteranului de azi, capitala tarii ni se infatiseaza ca un oras inca patriarhal, prin care civilizatia Occidentului mai umbla sa risipeasca fumul narghilelelor si parfumul Orientului. Birjele intreceau in numar masinile, oltenii cobilitari isi strigau marfa pe strazi, iar noaptea, in unele cartiere, lampagii soseau sa aprinda felinarele cu gaz. Oras placut, molcom, in care sfaraiau gratarele cu mititei, vinul curgea garla si omul avea ragaz sa le faca pe toate fara graba. "Astfel au trecut anii copilariei, intr-o casa indestulata, vesela, fara grija zilei de maine. Asa se traia in Bucurestiul acelor ani, supranumit si Micul Paris, oras modern, pitoresc, in acelasi timp, cu magazine de lux, dar si cu dughene, cu restaurante sclipitoare si crasme de cartier, cu putine automobile si cu trasuri cu muscali barbosi pe capra".&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Odata cu sosirea vacantei mari, mai povesteste Dan, familia isi petrecea vacanta in statiunea Slanicul Moldovei, considerata pe atunci ca un Karlsbad al Romaniei. Toate acestea pana la fatidicul august 1944, cand, asa cum aratam mai sus, soarta avea sa deschida un nou capitol in viata adolescentului. Dar sa reluam firul acestei odisei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Trenul de "Crucea Rosie" si-a continuat drumul pana la Viena, atacat de avioane britanice, care au facut prapad printre civilii si ranitii din vagoane. In capitala Austriei, romanii fugiti din tara sunt intampinati de reprezentantii Guvernului National Roman din Exil, care le propun ca destinatie finala orasul Erfurt. Aici, pe baza de optiuni personale, se formeaza Armata Nationala, mai tarziu sub conducerea generalului Chirnoaga [poza], care, in decembrie 1944, va numara deja 8000 de combatanti. Toti acestia impartasesc aceeasi parere: alianta cu rusii si arestarea Maresalului Antonescu reprezinta un act de tradare, rusine care trebuie spalata prin lupta.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dan Boghiu face parte din regimentul Panzer-Grenadier, in care ostasii sunt instruiti sa manuiasca arme pentru distrugerea tancurilor inamice. Regimentul este trimis sa apere un colt al Oderului in plina iarna, iar Dan Boghiu, care abia implinise 18 ani, izbuteste sa loveasca un tanc rusesc. Tot acolo, intr-o groapa de obuz, un camarad german cu ambele picioare retezate, ii moare in brate, dar nu inainte de a-i incredinta inelul si cateva randuri pentru parintii lui. [Va continua.]&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8784720810336892365-2074600177917000982?l=brazilia-romania.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/feeds/2074600177917000982/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=8784720810336892365&amp;postID=2074600177917000982' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2074600177917000982'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/8784720810336892365/posts/default/2074600177917000982'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://brazilia-romania.blogspot.com/2008/07/dan-boghiu-40-ani-in-brazilia-2.html' title='Dan Boghiu: 40 ani in Brazilia (2)'/><author><name>Fernando</name><uri>http://www.blogger.com/profile/16492369116911643664</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='22' height='32' src='http://1.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SdM_1iVNVJI/AAAAAAAABhE/jLveiNXF-BQ/S220/silueta.JPG'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SG01zKg_8yI/AAAAAAAAAxA/w8DrcCseFVI/s72-c/Platon+Chirnoaga.GIF' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-8784720810336892365.post-4185682471122795157</id><published>2008-06-27T12:48:00.005+03:00</published><updated>2008-12-13T06:34:33.263+02:00</updated><category scheme='http://www.blogger.com/atom/ns#' term='economie'/><title type='text'>Brazilia - de la sclavie la supertehnologie</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;Reproduc, mai jos, prima parte a articolului &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Agricultura braziliana - de la sclavie la supertehnologie&lt;/span&gt;, scris de Sorin Manea, publicat in 11 aprilie 2008 de &lt;/span&gt;&lt;a style="font-style: italic;" href="http://www.sfin.ro/"&gt;Saptamana Financiara&lt;/a&gt;&lt;span style="font-style: italic;"&gt;:&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Brazilienii fac de peste 20 de ani pasi mici si „singuri“ pentru independenţă comercială prin agricultură.   &lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="text-align: justify;"&gt;&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SGS6hD6tFtI/AAAAAAAAAww/N5PFvu5Ybo4/s1600-h/logo.jpg"&gt;&lt;img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="http://4.bp.blogspot.com/_6s3UHpzn9lg/SGS6hD6tFtI/AAAAAAAAAww/N5PFvu5Ybo4/s320/logo.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5216499345551857362" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;Fără o infrastructură de invidiat, dar cu o agricultură ultratehnologizată, Brazilia a trecut de la sclavie la profituri agricole de neimaginat, bazate pe utilaje de ultimă generaţie. Culmea, fără subvenţii pentru lucrări sau combustibil, ci după principiul „fiecare pe cont propriu“. Profiturile nu sunt deloc de neglijat, iar avântul luat de industria de autovehicule de tip „flex“ - care funcţionează pe bază de etanol si petrol - este un adevărat motor al economiei braziliene.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Pentru majoritatea românilor, Brazilia înseamnă fotbal, banane si cafea. Dincolo de aceste etichete, „ţara cafelei“ este mai degrabă un „monstru“ agricol ce sperie marile puteri ale lumii prin încăpăţânarea de a fi independentă din punct de vedere alimentar si mai ales prin eficienţa sa agricolă. Cercetarea este considerată o prioritate în acest domeniu, motiv pentru care se acordă fonduri consistente si suprafeţe mari de teren pentru institutele specializate. Pe partea noastră de lume, în România, lucrurile sunt altfel gândite, iar institutele de cercetări se dau la o parte din faţa dezvoltărilor rezidenţiale. În timp ce românii rămân pasivi în faţa cresterii necontrolate a preţului benzinei, brazilienii au realizat treptat trecerea la etanol si biodiesel, pe care le produc în fabricile proprii. Estimările specialistilor arată că, în curând, Brazilia va fi principalul producător de etanol pe plan mondial. Printre cauze se numără acceptarea cu braţele deschise a porumbului modificat genetic si „unda verde“ pentru exporturi masive către China.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Mândria de a fi brazilian&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;Agricultura este principalul motor al acestei economii în continuă 
